Politică

Alegeri Parlamentare 2016: Viitorul României se decide. Peste 18,9 milioane de români sunt aşteptaţi la urne. Prezenţa la vot până la ora 18.00 a fost de 34.39%, cu 4% mai mult faţă de ora trecută. Estimările exit poll arată cu PSD va obţine cel mai mare număr de voturi

Alegeri Parlamentare 2016: Viitorul României se decide....

Autor: Petriana Condrut

11.12.2016, 09:04 12379

Update 18:30. Potrivit exit-poll IRES, la ora 17.30 partidele aveau următoarele procente: PSD-46%, PNL-22%, USR-9%, ALDE-6%, UDMR-5%, PMP-4%, PRU 3%.

Update 18:00 Prezenţa la vot la ora 18:00 a fost de 34.39%, în creştere cu 4% faţă de ora anterioară.

La ora 18.00, în Capitală prezenţa la vot a fost de 34,77%, însemnând un număr de 617.245 de alegători. În sectoare participarea a fost: 39,70%- Sector 1; 35,94%- Sector 2; 31,58%-Sector 3; 34,87%-Sector 4; 31,25%-Sector 5; 37,05%- Sector 6.

La nivel naţional, prezenţa la vot este de 34,39%, dintre care în zona urbană au votat 19,21% dintre alegători, iar în zona rurală- 15 procente.

Judeţele fruntaşe în ceea ce priveşte prezenţa la vot în cadrul alegerilor parlamentare sunt: Olt (42,20%), Teleorman (41,81%), Dolj (39,94%), Dâmboviţa (38,16%).

Judeţele codaşe sunt: Maramureş (27,53%), Timiş (29,40%), Vaslui (30,19%).

Potrivit datelor BEC, 81.900 de alegători şi-au exprimat dreptul la vot în secţiile deschise în străinătate.

Update 17:00 Prezenţa a fost de 30.75% până în ora 17.00, au ieşit la vot  puţin peste cinci milioane de români. În Bucureşti, diferenţa faţă de procentul pe ţară este asemănător, 31% dintre bucureşteni exercitându-şi dreptul la vot.

Update 16:34 Datele colectate de trei institute de sondare până duminică după-amiază arată că PSD va obţine cel  mai mare număr de voturi la scrutinul parlamentar din 11 decembrie. Astfel Sociopol dă câştigător al celor mai multe voturi PSD cu 41%, urmat de PNL cu 19%, USR cu 9%, ALDE şi PMP cu 7% şi PRU şi UDMR cu 5%.

Conform IRES, citat de surse politice, estimarea de la ora 14.30 se prezenta astfel: PSD 50%, PNL 19%, USR 7%, ALDE 6%, UDMR 6%, PMP 3,9%, PRU 3,6%.

Potrivit estimărilor parţiale ale Curs-Avangarde de la 14.30, prezentate de A3, clasamentul este: PSD 50%, PNL 19%, USR 7%, ALDE 6%, PMP 6%, UDMR 6%, PRU 3% şi 3% pentru alti candidaţi.

Rezultatele oficiale ale exit poll-urilor la alegerile parlamentare 2016 vor fi prezentate la ora 21.00.

Update 16:00 Prezenţa la vot la ora 16.00, în cadrul alegerilor parlamentare, este de 27,7%, pe prima poziţie ca participare fiind judeţul Olt cu 32,6%, în oraşe fiind o mobilizare mai bună decât în zona rurală.

În Capitală, la ora 16.00, prezenţa la vot a fost de 27,7% (Sectorul 1- 31,9%, Sectorul 2- 28,8%, Sectorul 3- 25,1%, Sectorul 4- 27,7%, Sectorul 5- 24,4%, Sectorul 6- 29,7%).

Pe primele poziţii ca participare la vot se află Olt- 32,6%, Teleorman, cu 32,5%, Botoşani- 30,39.

Judeţele codaşe sunt Arad- 22,9%, Timiş 22,3% şi Maramureş 21,41%.

Procentul, la nivel naţional, la ora 16.00, a fost de 27,07% adică cu 16 procente sub prezenţa din noiembrie 2014, în cadrul celui de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale.

În anul 2014, în al doilea tur ale alegerilor prezidenţiale, prezenţa la vot a fost, la ora 16.00, de 44,5%. În mediul urban, prezenţa era de 43,75% (comparativ cu 2016- 15%), în timp ce în mediul rural era de 45,52% (comparativ cu alegerile de azi- 11%)

În Capitală, în anul 2014, prezenţa era, la ora 16.00 de 45,64%. La alegerie parlamentare din 2012, raportarea a fost făcută la ora 18.00 şi era de 35,54%.

Update 15:00 Prezenţa la vot este de23.67%, au votat 4.323.228 de alegătoriPeste 50.600 de cetăţeni români au votat până la ora 15.00 în secţiile din străinătate.

Peste 50.600 de cetăţeni românii au votat, în cadrul alegerilor parlamentare de duminică, în secţiile de votare din străinătate, cea mai mare prezenţă fiind în Republica Moldova, de 18.104 alegători.

Teleorman (28.53%), Olt (28.47%) şi Botoşani (26.87%) sunt primele trei judeţe cu cei mai mulţi alegători care şi-au exprimat deja votul. La coada clasamentului privit prezenţa la urne se află judeţele Arad (19.60%), Timiş (19.16%)  şi Maramureş (18.30%). 

 

Update 14:00 Până la ora 14.00 au votat 3.694.969 alegători, prezenţa la vot fiind de 20.23%. În Diaspora au votat 34.334 de alegători.

Update 13:00  Biroul Electoral Central anunţă că la ora 13.00 prezenţa la vot este de 16,62%, pe primul loc fiind, la participare, judeţul Teleorman cu 21,05%. Prezenţa la nivel naţional este cu 10 procente sub cea înregistrată la al doilea tur de alegeri prezidenţţiale în 2014, la aceeaşi oră.

În Capitală, la ora 13.00, prezenţa la vot a fost de 17,05% (Sectorul 1- 19,41%, Sectorul 2- 17,58%, Sectorul 3- 15,52%, Sectorul 4- 17,21%, Sectorul 5- 15,06%, Sectorul 6- 18,33%).

Pe primele poziţii ca participare la vot se află Teleorman, cu 21, 05%, Olt- 20,65% , Dolj—19,36%, Constanţa- 19,07%, Dâmboviţa- 19,01%.

Judeţele codaşe sunt Covasna 14,58, Sibiu 13,98%, Satu are- 13,51, Arad- 13,21%, Timiş- 13%, Bistriţţa Năsăud- 12,45, Maramureş- 12%.44.

Procentul, la nivel naţional, la ora 13.00, a fost de 16,62%,, adică cu peste 10 procente sub prezenţa din noiembrie 2014, în cadrul celui de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale. Prezenţa la vot la alegerile prezidenţiale, în 2014, la ora 13.00, a fost de 27,22%.

Comparativ cu alegerile parlamentare din 2012, prezenţa la vot pare a fi apropiată. Prezenţa la vot la alegerile din 2012, la ora 14.00, era de 20,56% la nivel naţional şi de 20,48% în Capitală.

Peste 18,9 milioane de români sunt aşteptaţi la vot în ţară, în cadrul alegerilor parlamentare care se desfăşoară duminică.

Update 12:00 Potrivit datelor furnizate de Biroul Electoral Central, prezenţa la vot la ora 12.00, în cadrul alegerilor parlamentare, este de 12,47%, pe prima poziţie ca participare fiind Teleorman cu 17,42%.

În Capitală, la ora 12.00, prezenţa la vot a fost de 12,55% (Sectorul 1- 13,99%, Sectorul 2- 12,89%, Sectorul 3- 11,42%, Sectorul 4- 12,80%, Sectorul 5- 11,1%, Sectorul 6- 13,60%).

Pe primele poziţii ca participare la vot se află Teleorman, cu 17,42%, Olt- 16,77% şi Dâmboviţa- 15,5%.

Judeţele codaşe sunt Timiş-9,37%, Bistriţa- Năsăud- 8,17% şi Maramureş 8,16%.

În Diaspora, până la ora 12.00 au votat aproape 24.900 de alegători.

Update 10:00 Potrivit datelor furnizate de Biroul Electoral Central, prezenţa la vot la ora 10.00, în cadrul alegerilor parlamentare, este de 5,27%, pe prima poziţie ca participare fiind Teleorman cu 8,02%.

În Capitală, la ora 10.00, prezenţa la vot a fost de 4,27% (Sectorul 1- 5,05%, Sectorul 2- 4,85%, Sectorul 3- 4,30%, Sectorul 4- 4,91%, Sectorul 5- 4,40%, Sectorul 6- 4,98%). Pe primele poziţii ca participare la vot se află Teleorman, cu 8,02%, Olt- 7,78% şi Dâmboviţa- 7,21%.

Judeţele codaşe sunt Sibiu- 3,72%, Bistriţa- Năsăud- 3,36% şi Maramureş 3,49%.

Prezenţa la vot este mai mare, la ora 10.00, comparativ cu alegerile parlamentare din 2012, atunci când la aceeaşi oră se înregistra o participare de 4,52% la nivel naţional şi de 3,9% la nivelul Capitalei.

Totuşi, participarea este mai mică faţă de alegerile prezidenţiale din 2014, atunci când la ora 10,00 prezenţa la urne era de 8,52%.

Peste 18,9 milioane de români sunt aşteptaţi la vot în ţară, în cadrul alegerilor parlamentare care se desfăşoară duminică, secţiile fiind deschise începând cu ora 7.00.

Ora 09:00: Potrivit datelor furnizate de Biroul Electoral Central, prezenţa la vot la ora 9.00, în cadrul alegerilor parlamentare, este de 2,27%, pe prima poziţie ca participare fiind Teleorman şi Olt cu 3,41 %.

În Capitală, la ora 9.00, prezenţa la vot este de 1,88% (Sectorul 1- 2,05%, Sectorul 2- 1,94%, Sectorul 3- 1,72%, Sectorul 4- 1,94%, Sectorul 5- 1,76%, Sectorul 6- 1,97%).

Pe primele poziţii ca participare la vot se află Teleorman, cu 3,41%, Olt- 3,41% şi Dâmboviţa- 3,29%. Judeţele codaşe sunt Sibiu- 1,51% şi Maramureş 1,45%.

Peste 18,9 milioane de români sunt aşteptaţi la vot în ţară, în cadrul alegerilor parlamentare care se desfăşoară duminică, secţiile fiind deschise începând cu ora 7.00.

Ghidul alegătorilor la scrutinul din 11 decembrie

Peste 18,9 milioane de români cu domiciliul sau reşedinţa în ţară sunt aşteptaţi azi între orele 7 şi 21 pentru a-i alege pe cei care îi vor reprezenta în Parlament. 

În circumscripţiile electorale din ţară vor fi aleşi 308 deputaţi şi 134 de senatori, iar în circumscripţia electorală nr. 43 pentru cetăţenii români cu domiciliul în afara ţării vor fi aleşi 2 senatori şi 4 deputaţi.

Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora.

Pot vota în ţară cetăţenii români care îndeplinesc următoarele condiţii: au domiciliul sau reşedinţa în România şi au vârsta de cel puţin 18 ani, dacă această vârstă a fost împlinită până în ziua alegerilor inclusiv.

Nu pot alege debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie şi persoanele cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă.

Alegătorii votează numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au domiciliul ori reşedinţa. În cazul în care, în ziua votării, alegătorii se află în altă unitate administrativ-teritorială din cadrul aceleiaşi circumscripţii electorale, aceştia pot vota la orice secţie de votare din cadrul circumscripţiei electorale unde îşi au domiciliul sau reşedinţa.

Cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în România care în ziua votării se află în ţară îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile de votare organizate în România în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării: a) cartea de identitate; b) cartea electronică de identitate; c) cartea de identitate provizorie; d) buletinul de identitate; e) paşaportul diplomatic; f) paşaportul diplomatic electronic; g) paşaportul de serviciu; h) paşaportul de serviciu electronic; i) carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din şcolile militare.

Membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare şi operatorii de calculator pot vota în secţia de votare în care activează, dacă au domiciliul sau reşedinţa pe raza circumscripţiei electorale în care se află secţia de votare respectivă.

Candidaţii pot vota în orice secţie de votare de pe raza circumscripţiei electorale în care candidează.

Votarea se desfăşoară duminică, 11 decembrie 2016, între orele 7.00 şi 21.00. La ora 21.00, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declară votarea încheiată şi dispune închiderea localului secţiei de vot. Alegătorilor care la ora 21.00 se află în sala unde se votează li se permite să îşi exercite dreptul de vot.

Accesul alegătorilor în sala de votare are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor. Fiecare alegător prezintă actul de identitate şi, după caz, documentul care dovedeşte reşedinţa operatorului de calculator al biroului electoral al secţiei de votare, care înscrie codul numeric personal al alegătorului în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal.

În cazul în care alegătorul nu figurează în lista electorală permanentă existentă în secţia de votare respectivă, Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal semnalează dacă: a) persoana care s-a prezentat la vot a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării inclusiv; b) persoana care s-a prezentat la vot şi-a pierdut drepturile electorale; c) persoana care s-a prezentat la vot este arondată la altă secţie de votare; d) persoana care s-a prezentat la vot este omisă din lista electorală permanentă, are domiciliul sau reşedinţa în raza teritorială a secţiei de votare respective şi dacă a formulat o solicitare de a fi înscrisă în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă; e) persoana care s-a prezentat la vot şi-a mai exercitat dreptul de vot la acelaşi scrutin.

În baza rezultatelor generate de Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal, a comunicărilor efectuate prin intermediul acestuia şi a verificării actului de identitate, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare: a) opreşte de la votare persoana care nu a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării, persoana care şi-a pierdut drepturile electorale şi persoana care a optat să voteze prin corespondenţă; b) îndrumă alegătorul să voteze la secţia de votare la care este arondat, în cazul în care este arondat la altă secţie de votare; c) îndrumă alegătorul să voteze la secţia de votare unde a fost arondat conform reşedinţei, în cazul în care acesta a fost înscris în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă; d) înscrie în lista electorală suplimentară persoana care s-a prezentat la vot, este omisă din lista electorală permanentă, are domiciliul sau reşedinţa în raza teritorială a secţiei de votare respective; în cazul în care persoana omisă este înscrisă în lista electorală permanentă existentă la altă secţie de votare, preşedintele biroului electoral al acelei secţii de votare va fi notificat de către sistemul informatic în acest sens şi va radia persoana respectivă din lista electorală permanentă; după ce alegătorul semnează în lista electorală suplimentară îi încredinţează buletinele de vot şi ştampila cu menţiunea „VOTAT”; e) înscrie în lista electorală suplimentară persoana care s-a prezentat la vot, are domiciliul sau reşedinţa în altă unitate administrativ-teritorială din cadrul aceleiaşi circumscripţii electorale; f) permite alegătorului care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege şi este înscris în lista electorală permanentă să voteze; în acest sens, după ce alegătorul semnează în lista electorală permanentă îi încredinţează buletinele de vot şi ştampila cu menţiunea „VOTAT”.

Alegătorii votează separat, în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea „VOTAT” în patrulaterul care cuprinde lista de candidaţi sau numele candidatului pe care îl votează. Ştampila cu menţiunea „VOTAT” trebuie să fie rotundă şi astfel dimensionată încât să fie mai mică decât patrulaterul în care se aplică.

După ce au votat, alegătorii îndoaie buletinele de vot astfel ca pagina albă care poartă ştampila de control să rămână în afară şi le introduc în urnă, având grijă să nu se deschidă. Îndoirea greşită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat. În cazul în care buletinul de vot se deschide în aşa fel încât secretul votului nu mai este asigurat, acesta se anulează şi se dă alegătorului, numai o singură dată, un nou buletin de vot, făcându-se menţiune despre aceasta în procesul verbal al operaţiunilor de votare.

Ştampila cu menţiunea „VOTAT”, încredinţată pentru votare, se restituie preşedintelui, care o aplică pe actul de identitate, menţionând şi data scrutinului. În cazul alegătorilor care votează pe baza cărţii de identitate, pe versoul acesteia se aplică un timbru autocolant cu menţiunea „VOTAT” şi data scrutinului.

În situaţia în care alegătorul, din motive bine întemeiate, constatate de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate semna în lista electorală permanentă, preşedintele face o menţiune în lista electorală, confirmată prin semnătura sa şi a unui alt membru al biroului electoral.

Sunt nule şi nu intră în calculul voturilor valabil exprimate: buletinele de vot la care ştampila este aplicată pe mai multe patrulatere (indiferent de menţiunile înscrise de alegător); buletinele de vot la care ştampila este aplicată în afara patrulaterelor; buletinele de vot la care ştampila este aplicată pe mai multe patrulatere, chiar dacă una dintre ştampile a fost tăiată. Se considerş vot valabil exprimat: buletinele de vot pe care ştampila a fost aplicată în interiorul unui singur patrulater; buletinele de vot pe care ştampila aplicată depăşeşte limitele patrulaterului, dar opţiunea alegătorului este
evidentă; buletinele de vot pe care ştampila a fost aplicată de mai multe ori în interiorul aceluiaşi patrulater; buletinele de vot pe care ştampila a fost aplicată în interiorul unui singur patrulater şi în afara patrulaterelor; buletinele de vot pe care ştampila a fost aplicată în interiorul unui singur patrulater, dar pe buletin sunt înscrise diferite menţiuni ale alegătorului.

Au dreptul la urnă mobilă cetăţenii cu drept de vot din circumscripţia electorală respectivă care nu se pot deplasa la sediul secţiei de votare din cauză de boală sau invaliditate. Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, însoţită de copii ale actelor din care rezultă starea de sănătate ori de invaliditate, înregistrată la cea mai apropiată secţie de votare de locul în care se află în ziua votării, ca o echipă formată din cel puţin 2 membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială şi cu materialul necesar votării – ştampilă cu menţiunea „VOTAT” şi buletine de vot – la locul unde se află alegătorul, pentru a se efectua votarea. În cazul cetăţenilor care nu se pot deplasa la sediul secţiei de votare, cererile scrise se pot transmite prin intermediul altor persoane sau prin intermediul personalului de specialitate din unităţile medicale unde se află internaţi, după caz.

De urnă mobilă beneficiază şi persoanele reţinute, deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă ori asupra cărora s-a dispus măsura preventivă a arestului la domiciliu sau persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu şi-au pierdut drepturile electorale. Procedura de exercitare a dreptului de vot de către această categorie de alegători este stabilită prin decizie a Biroului Electoral Central. În aceste condiţii pot vota numai persoanele care sunt înscrise în listele electorale permanente ale circumscripţiei electorale în care au loc alegeri.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO