Cine câştigă cele mai multe voturi câştigă Bucureştiul. Prăfuit cum e, murdar cum e, sufocant cum e, Bucureştul este o tentaţie politică majoră. Este cel mai bogat oraş al României, realizează peste 20% din PIB-ul ţării, iar veniturile Municipiului Bucureşti fără sectoare, sunt de aproximativ 1 mld. euro, anual. Cine câştigă politic Bucureştiul, are toate şansele să domine, acum sau ceva mai târziu, România, după cum arată istoria electorală de 20 de ani.
Sorin Oprescu care stă cel mai bine în sondaje, are pe site-ul său de campanie multe fotografii: cu stadionul, cu el în cizme umblând pe stadionul încă în construcţie, cu el şi Michel Platini şi altele şi, peste toate, explicaţia: Iată ce am făcut în primul mandat. Bazându-se pe notorietatea şi pe sprijinul USL, nu şi-a mai făcut un nou program, dar, cum spune peste tot, speră în sprijinul guvernului.
Intrat târziu în campanie, Silviu Prigoană îi fugăreşte "cu pliciul" pe toţi, pe afişele electorale, dar pe site-ul său are un program închegat şi interesant: transport de suprafaţă gratuit, străzi aspirate şi nu mărurate, un nou model de trafic.
Nicuşor Dan, care nu are sprijinul niciunui partid, încearcă să atragă atenţia cu o nouă abordare. Economia este în centrul programului său: un oraş nu trebuie doar să cheltuiască, trebuie ca, prin investiţiile pe care le face, să atragă alţi bani care să creeze locuri de muncă şi, deci, noi venituri la bugetul local. Un "cerc virtuos", altfel spus.
George Becali nu are program, dar are idei. Planul său general este, totuşi, unul singur şi l-a explicat de mai multe ori: să-i smulgă din voturi lui Prigoană astfel încât acesta să nu aibă nicio şansă.
Ca şi în anii trecuţi, problema pe larg dezbătută - dacă se poate numi dezbatere această campanie cam cenuşie - este cea a câinilor fără stăpân. Dar, ca niciodată, pare că toţi bucureştenii au fost muşcaţi de câini într-o singură zi, aşa s-au repezit candidaţii să vină cu soluţii. Peste toate planează teoria lui Sorin Opescu: câini vagabonzi nu sunt de azi, de ieri, ci din vremea fanarioţilor. Au venit la Bucureşti de cine ştie unde atraşi mirosul de friptură de pe la hanuri. Cât vor fi convins astfel de programe se va vedea nu neapărat în intenţiile de vot şi scorul candidaţilor, cât în prezenţa la urne.
Sorin Oprescu (62 de ani): Merge pe "continuitate"
Sprijinindu-se pe notorietatea sa şi pe suportul USL, Sorin Oprescu, actualul edil, care atacă un al doilea mandat, nu are un program nou pus pe hârtie. Pe site-ul său, el trece în revistă problemele "realizate" în primul mandat şi evenimentele memorabile din timpul acestuia: finala Europa League, reabilitarea centrului vechi, Arena Naţională, Pasajul Basarab. Ce ar urma să facă într-un eventual al doilea mandat, se poate deduce din tot mai desele ieşiri publice şi în presă, din ultima vreme, şi din promisiunile pe care le face cu astfel de ocazii. Nu mai pomeneşte de promisiunile din campania precedentă, autostrata suspendată fiind cea mai "celebră" dintre acestea. Iată ce a promis cu diferite ocazii în ultimele săptămâni:
Două centre universitare la marginea Bucureştiului, dotate cu toate utilităţile.
Va fi grăbit ritmul de reabilitare a clădirilor cu risc seismic ridicat - dar este nevoie de ajutorul asociaţiilor de proprietari şi al primăriilor de sector, dat fiiind că oamenii trebuie
să-şi dea acordul pentru lucrările de consolidare. Mai sunt de consolidat peste 280 de clădiri cu grad de risc seismic ridicat.
În Bucureşti este nevoie de 15.000 de locuinţe noi. Sunt foarte multe cereri de case şi, de cealaltă parte, este Legea 10 de retocedare a caselor naţionalizate. Municipalitatea doreşte o colaborare pentru rezolvarea lipsei locuinţelor cu constructorii, pentru dezvoltări de complexuri de locuinţe pe partea de sud şi sud-vest a oraşului.
Proiectul Glina I (staţia de epurare a oraşului, finalizată) va continua cu faza a doua, care are ca obiective principale reabilitarea Casetei de apă uzată - Dâmboviţa, extinderea staţiei de epurare a apelor uzate de la Glina cu o a doua linie şi construirea unui incinerator pentru nămolul rezultat în urma procesului tehnologic.
Câinii fără stăpân vor fi duşi în adăposturi. (" Unii mă acuză că am făcut din adăposturile din jurul Capitalei un fel de Auschwitz pentru câinii comunitari." "Curăţenia" va începe de la centru spre periferii.
Subvenţia gigacaloriei va fi menţinută pe cât se poate.
Speră ca viitorul guvern USL să-l ajute să termine cu datoria istorică a Radet (în jur de 300 mil. euro).
Silviu Prigoană, PDL, (48 de ani): Transport în comun gratuit. Străzile vor fi aspirate şi nu măturate.
Candidatul PDL Silviu Progoană are un program elaborat şi argumentat, în zece puncte. Pe site-ul său candidatul îl însoţeşte cu materiale video explicative.
Programul este bine structurat - este notată problema şi apoi sunt detaliaţi paşii de rezolvare a ei.
Prima problemă este cea a câinilor fără stâpăn, iar cea de-a doua a transportului care, la suprafată, ar urma să fie gratuit.
Câinii comunitari. "În 6 luni curăţ oraşul de maidanezi."
Va fi iniţiat un program de preluare a animalelor fără stapân de pe domeniul public, cu ajutorul fundaţiilor, asociaţiilor şi ONG-urilor prin strângerea de fonduri.
Vor fi construite adăpostrui noi, la câţiva km de Bucureşti, iar cele vechi vor fi modernizate. Se vor organiza periodic târguri de adopţii.
"Transport public de suprafaţă GRATUIT pentru bucureşteni."
Din calculele economice rezultă ca 66% din bugetul RATB este subvenţionat, iar diferenţa de 34% este încasată din bilete şi abonamente.
Gratuitatea va putea fi asigurară prin diminuarea costurilor cu întreţinerea sistemului de taxare şi a casieriilor, a salariilor personalului deservent şi de control, şi a cumpărării şi întreţinerii aparatelor de taxare, plus o colectare mai eficientă a taxei de parcare de pe domeniul public.
Prin aceasta se încurajează utilizarea transportului în comun în scopul diminuării traficului şi a nivelului de poluare.
Înfiinţarea unor benzi speciale unice pentru transportul în comun, taximetre, Pompieri, Salvare şi Poliţie.
Crearea de străzi cu sensuri unice şi interzicerea virajului la stânga de pe marile bulevarde şi străzile cu trafic al transportului în comun.
Introducerea semaforului de culoare verde intermitent pentru viraj la dreapta în toate marile intersecţii.
Curăţenia
"Străzi aspirate, nu măturate."
Se va prevedea înlocuirea măturatului stradal cu aspirarea domeniului public: "Praful nu se termină niciodată în Bucureşti, cu atât mai puţin dacă îl plimbi cu mătura dintr-o parte în alta."
"Facturi la încălzire mai mici cu 25%."
Prin fuziunea S.C. Elcen S.A cu Radet şi trecerea lor în subordinea Consiliului General al Municipiului Bucureşti; reabilitarea tuturor blocurilor din Bucureşti şi extinderea proiectului la case; începerea lucrărilor de modernizare a CET-urilor, în parteneriat public - privat; Reluarea procesului de înlocuire a reţelei de transport al apei calde şi al agentului termic.
Siguranţa cetăţeanului
Mai multe staţii SMURD, mai multe staţii de pompieri.
Anunţarea imediată a părintelui când elevul chiuleşte de la şcoală (prin înfiinţarea catalogului virtual prin care părinţii pot monitoriza tot timpul ce fac copii lor).
Problema socială
Înfiinţarea de centre speciale de asistenţă socială.
"Bucureştiul, capitală culturală europeană pentru un an."
Lobby la nivel UE, cu ajutorul europarlamentarilor români şi refacerea patrimoniului cultural.
Locuinţe sociale
Locuinţe ieftine achiziţionate din execuţiile bancare.
Atragerea de investitori privaţi pentru construcţia locuinţelor sociale în Parteneriat public - privat având în vedere şi campusurile universitare.
Încurajarea turismului
Festivaluri şi competiţii tematice în fiecare lună.
Fonduri UE
Atragerea de proiecte europene într-un ritm de 5 ori mai susţinut prin atragerea specialiştilor în domeniul fondurilor europene şi includerea lor într-un departament specializat.
Nicuşor Dan, independent, (42 de ani): Investiţiile primăriei trebuie să atragă noi invesiţii
Are un program în 15 puncte despre care spune că va fi completat. Între alte programe acesta se distinge prin faptul că propune o modalitate de implicare accentuată a municipalităţii în economia oraşului: primăria nu trebuie doar să cheltuiască banii, ci investiţiile pe care le face trebuie să aducă alte investiţii. Iată principalele proiecte:
Primăria nu mai trebuie să se mulţumească să împartă banii care îi vin la buget, ci trebuie ca, prin investiţiile pe care le face, să atragă noi investiţii private, care să dezvolte oraşul, şi prin aceasta să aducă locuri de muncă şi bani mai mulţi la buget.
Pe Dâmboviţa, "axa creativă" a oraşului, trebuie să fie concentrate firmele de tehnologie, IT şi industrii creative, în coabitare cu universităţile şi campusurile universitare. Bucureştiului trebuie definit ca centru regional în tehnologie, IT şi industrii creative.
Administraţie rapidă (autorizări) şi licitaţii transparente.
Banul public
Trebuie să înceteze cheltuirea aberantă a banului public prin: licitaţii transparente, mediatizate, cu termene suficiente pentru o participare reală; publicarea pe site-ul primăriei a tuturor contractelor în curs de desfăşurare; publicarea pe site-ul primăriei a listei tuturor proprietăţilor municipalităţii şi a contractelor de închiriere pentru acestea; sistem online pe site-ul primăriei pentru publicarea detaliată a tuturor facturilor plătite de Primărie, cu corespondenţă faţă de capitolele de buget.
Mobilitatea
Trebuie să avem curajul să întelegem că într-un oraş de dimensiunea Bucureştiului nu este posibil ca toţi locuitorii să circule cu autoturismul. Soluţia este eficientizarea transportului în comun prin: metroul uşor pe infrastructura CFR existentă; triplarea, astfel, a lungimii reţelei de metrou; terminarea şoselei de centură şi a traversărilor acesteia; benzi unice pentru autobuze şi troleibuze; orar afişat şi respectat de către acestea; facilităţi pentru biciclisti.
Educaţia şi oportunităţile pentru copii
Construirea de grădinţe, pentru acoperirea deficitului de locuri în grădiniţe; reţea de activităţi extraşcolare organizate de primărie: cercuri pe discipline de învăţământ, formare vocaţională, activităţi sportive; catedre pentru un număr de profesori universitari de vârf la nivel mondial, în special în tehnologie, IT şi industrii creative.
Pieţele agroalimentare
Jumătate din pieţele agroalimentare au dispărut dupa 1990, iar jumătate din jumătatea rămasă au fost concesionate, astfel încât preţul de închiriere a tarabelor a crescut de câteva ori. Este nevoie de: răscumpărarea de către primărie a pieţelor agroalimentare cedate; preţuri accesibile pentru închirierea tarabelor; eliminarea intermediarilor din pieţe; facilitarea transportului producătorilor din jurul Bucureştiului la pieţele din Bucureşti.
Factura la întreţinere
Bucureştiul cumpără de la Ministerul Economiei gigacaloria cu 325 de lei. Tehnologia modernă permite producerea energiei termice la un preţ de 130 lei/gigacalorie. Soluţia este investirea în propriile centrale termice ale municipalităţii.
Bazele sportive şi centrele de cartier
Bugetul Bucureştiului permite construirea unor baze sportive de cartier şi al unor centre culturale de cartier. Astfel, locuitorii pot avea acces la un preţ modic la piscine şi terenuri de sport precum şi la locuri publice unde să se poată întâlni fără a fi obligaţi să vina pentru asta în centrul oraşului.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
