Alertă în Franţa: “Germanii au invadat instituţiile europene!”

22 feb 2012 Autor: Iulian Anghel

Foto: Shutterstock

Citeste si:

FT: Germania are o strategie de suicid asistat pentru Grecia, "prima colonie a zonei euro"

Germania pune noi condiţii Greciei în schimbul bailout-ului, în timp ce Europa este sub asediul agenţiilor de rating

Franţa şi Germania fac prioritară plata creditorilor Greciei

În câteva luni, Berlinul şi-a întărit considerabil prezenţa în fruntea instituţiilor europene: Banca Centrală Europeană, Consiliul European şi Parlamentul European. Ar putea spune asta ceva despre raportul de forţe între instituţiile europene?

Chestiunea ridicată de publicaţia franceză La Tribune vrea să examineze delicatele echilibre între naţiuni în nominalizările la posturi mai mult sau mai puţin cheie şi care fac parte din marele târg al negocierilor între europeni sudând, până la urmă, naţiunile.

"Oleacă de polonez colo, câţiva francezi dincolo, o doză de neamţ, un bun echilibru între Nord-Sud sau între ţările mici şi cele mari: dozajul este subtil", aminteşte La Tribune, care constată: "Totuşi, de câteva luni, barca s-a înclinat sever… de partea Germaniei. Iar Berlinul nu are, cu siguranţă, o greutate insignifiantă."

Natural şi Germania ca şi Franţa au dreptul la câteva alegeri, spune cu malioţizitate publicaţia franceză.

Astfel un german, Johannes Laitenberger, ocupă postul strategic de şef de cabinet al şefului Comisiei Europene. El a înlocuit un portughez.

În Consiliul Uniunii Europene, organ jumătate executiv, jumătate legislative, însărcinat să reprezinte guvernele naţionale, Uwe Corsepius, un economist german din Berlin, l-a înlocuit recent pe francezul Pierre de Boissieu în fruntea administraţiei pe poziţia de secretar general.

Thomas Mirow, din Hamburg, conduce din 2008 Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare. De puţină vreme el a reîntâlnit în clubul bancherilor europeni un alt compatriot, Werner Hoyer, care i-a succedat, de la 1 ianuarie, belgianului Philippe Maystadt în fruntea Băncii Europene de Investiţii.

Din 2010 Klaus Regling, economist din Lübeck, prezidează destinul Fondului de Stabilitate Financiară, destinat să oprească contagiunea în zona euro.

Horst Reichenbach, şeful task force Greece, echipă de superfuncţionari însărcinaţi să asiste Atena în derularea reformelor, este, de asemenea, german.

În fine, Martin Schulz, impetuosul preşedinte al Parlamentului European, şi-a preluat postul la 1 ianuarie înlocuind un polonez, Jerzy Buzek.

Din fericire, crede La Tribune, Axel Weber a refuzat să preia postul care părea că-i este oferit, cel de preşedinte al Băncii Centrale Europene, lăsându-i cale liberă italianului Mario Draghi.

Ca să nu fie dezechilibrat, La Tribune reaminteşte că preşedintele Comisiei Europene, Manuel Durao Barroso, este portughez, în vreme ce preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, vine din Belgia.