Germania nu este în pericol de a cădea în populism, iar criticile care sunt aduse cancelarului Angela Merkel reprezintă o manifestare firească a democraţiei. Germania este o societate stabilă şi o asemenea dezbatere este normală şi ţine şi de ciclurile electorale, spune ambasadorul României la Berlin Lazăr Comănescu, cu referire la criticile virulente aduse în ultimele zile cancelarului faţă de politica ei europeană şi la temerea că chiar Germania ar putea pune capac UE prin respingerea în Parlament a planului de salvare a euro.
Argumentele ambasadorului: între statele membre ale UE, Germania a făcut cel mai bine faţă crizei globale. "Este suficient să vedem datele. După o cădere în 2009, economia a crescut anul trecut cu 3,6%. Această creştere a fost însoţită de o scădere a şomajului care a ajuns la cea mai de jos rată din ultimii 20 de ani."
De ce ne-ar interesa Germania?
Pentru că, arată ambasadorul, evoluţia economiei acestei ţări este esenţială pentru România.
Germania ocupă locul al treilea în topul investiţiilor străine în România, după Olanda şi Austria, şi este principalul nostru partener comercial. Volumul schimburilor a ajuns să depăşească 14 mld. euro (peste 18% din schimburile comerciale ale României).
"Este important că această creştere are loc cu o îmbunătăţire a balanţei comerciale. În 2008 deficitul comercial în relaţia cu Germania era de 4 mld. euro, iar anul trecut el s-a redus la 1 mld. euro." Ceea ce înseamnă că exporturile noastre câştigă în competitivitate pe o piaţă a cărei economie este printre cele mai predictibile.
"În privinţa României, perspectivele sunt mai degrabă favorabile, întrucât reducerea deficitului comercial arată că exporturile româneşti devin mai competitive. Am fost întrebat cum să facem să aducem mai multe investiţii germane aici. Dar deja germanii sunt aici, Germania fiind al treilea investitor străin. Să nu uităm că EADS (cu importanta ei divizie germană - n.n.) a deschis în plină criză o fabrică de componente pentru avioanele Airbus. La Cugir există o fabrică de cutii de viteze pentru Mercedes care se va extinde la Luduş cu o nouă fabrică. Nu vreau să se ajungă la concluzia că nu mai este loc de creştere, dar investiţii germane se fac şi în criză în România", arată ambasadorul.
Mai mult, spune el, după şase ani "pauză" şi-a reluat activitatea Consiliul de cooperare româno - german în domeniul IMM-urilor.
La Berlin, în ianuarie viitor, România va fi partenerul central al cele mai mari expoziţii din lume din domeniul agricol - ceea ce înseamnă redeschiderea oportunităţilor pentru România pe piaţa germană pentru produsele agro româneşti.
De de altă parte, criza este simţită şi în Germania, chemată acum să salveze continetul.
Guvernul german susţine conceptul guvernanţa economică pe fondul crizei globale şi nevoia unei funcţionări ordonate a economiei.
Dar mai vrea altceva: o pierdere a suveranităţii parţiale pentru ţările indisciplinate care cer ajutor.
Sigur, admite ambasadorul, dar de-a lungul vremii astfel de lucruri s-au şi petrecut deja. UE a ajuns, arată Comănescu, la un nivel de integrare care, cu atât mai mult în contextul crizei, reclamă ca obiectiv ca integrarea să se adâncească: "Când ai moneda unică şi vrei ca ea să nu fie afectată acest lucru implică un minimum de armonizare inclusiv fiscală sau socială - nu se poate ca într-o ţară, într-un sistem de asigurări sociale să iasă la pensile la 65 Ð 70 de ani şi într-o alta, într-un alt sistem, la 60 sau chiar mai puţin."
Cât de acut este pericolul destrămării zonei euro, aşa cum este el perceput la Berlin?
"Construcţia europeană, acest mecanism s-a pus la punct în timp şi a ajuns acum să fie <autoreglator>, ceea ce înseamnă că-şi reglează mecanismul. Paşi înapoi e greu de crezut că mai pot fi făcuţi. Unii spun: hai să iasă cutare din euro ca să-şi ajusteze datoria pe jocul de curs. Nu e un lucru serios, nimeni nu poate rezista singur în competiţie mondială."
Speculaţiile că euro este în dificultate trebuie citite în contextul reactivării disputelor de putere la nivel global, sugerează ambasadorul.
Viitorul nu va fi totuşi simplu, admite el. Cine se aşteaptă că, peste noapte, se trece de la lipsa unei uniuni fiscale la o uniune fiscală este naiv. Procesele sunt evolutive.
"Euro nu s-a născut la data adoptării lui, ci ideea a încolţi în anii '60 şi s-a realizat în timp. Cedările de suveranitate au mai fost. Controlul frontierelor era una din atribuţiile statului suveran, dar, iată, a apărut spaţiul Schengen. Politica comercială era în mâinile statelor, dar a apărut piaţa unică. Lucrurile trebuie privite din această perspectivă şi nu trebuie să cădem în capcana unor speculaţii, pentru că toate procesele de dinainte au însemnat cedare de suveranitate. Spre o mai strânsă cooperare se va ajunge - fie că o numim federalizare fie altfel. Eu nu aş numi ce se va petrece cedare de suveranitate, ci exercitarea în comun a suveranităţii", opinează Comănescu.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
