România va fi prima ţară din lume în care va fi instalatsistemul de interceptare terestru care va fi dotat cu rachete dincategoria SM 3 (Standard Missile 3), Statele Unite construind înprezent un sistem de testare în Hawaii. România nu va fi însă"primul bastion" împotriva ameninţării cu rachete balistice dinOrientul Mijlociu pentru că Statele Unite dispun de nave dotate cuinterceptori ce pot fi trimise în "punctele fierbinţi", conformdeclaraţiilor purtătorului de cuvânt al agenţiei care se ocupă decoordonarea sistemului de apărare antirachetă al SUA.
"În prezent nu există instalaţi nicăieri în lume interceptoritereştri SM 3" precum cei ce vor fi aduşi la Deveselu, dar "se aflăîn construcţie un sistem de testare în Hawaii", a declarat RichardLehner, purtătorul de cuvânt al Agenţiei americane de Apărareîmpotriva Rachetelor.
Statele Unite mai dispun de un sistem antirachetă terestru,denumit Ground-based Midcourse Defense (GMD), dar acesta face partedin altă categorie, diferită de sistemul Standard Missile Defence(SMD) ce va fi instalat în România.
"Toţi interceptorii GMD sunt localizaţi în Statele Unite. Sunt26 de interceptori GMD în Alaska şi 4 în California", a spusoficialul american.
Diferenţele dintre cele două sisteme sunt următoarele: sistemulGMD este proiectat pentru a distruge rachete balisticeintercontinentale, cu o rază de acţiune mai mare decât celecare sunt vizate de sistemul SMD ce va fi instalat în România. Deasemenea, rachetele interceptoare din sistemul GMD sunt mai maridecât cele ce vor fi aduse la Deveselu, iar "vehiculul ucigaş","glonţul" care distruge racheta inamică, diferă.
SUA mai dispune şi de sistemul Patriot Advanced Capability 3,dar şi acesta este diferit pentru că "atacă" rachetele inamice înfaza terminală a zborului, adică atunci când este deja înatmosferă. Rachetele de la Deveselu îşi vor distruge ţinta înafara atmosferei.
În 2020, când sistemul antirachetă din Europa va fi finalizat,interceptorii din România nu vor avea capacitate de a doborîrachete balistice intercontinentale, rachetele cu aceastăcapacitate urmând a fi instalate doar în Polonia.
"Primii interceptori ce vor fi aduşi în România vor face partedin categoria Block 1B în 2015, urmaţi de cei din categoria Block2A în 2018, aici nu vor fi aduşi şi interceptori Block 2B, aceştiaurmând să fie instalaţi în Polonia până în 2020", a spusLehner.
În prezent, Statele Unite folosesc rachete de tip SM3 Block 1A,cele de tip Block 1B urmând să intre în teste anul acesta.Interceptorii de tip Block 2A şi Block 2B vor avea o rază mai marede acţiune. Block 2B ar putea avea capacitatea de a interceptarachete balistice intercontinentale (cu cea mai lungă rază deacţiune).
Libertate de mişcare
Sistemul de apărare antirachetă anunţat de preşedintele americanBarack Obama în toamna lui 2009 are o mobilitate mare pentru căare încorporată o componentă navală ce poate muta interceptorii înorice zonă de pe glob. Acest lucru face ca România să nu se afle înprima linie a apărării antibalistice în cazul unor rachete lansatedin Orientul Mijlociu.
România nu va fi primul bastion al apărării împotriva unorrachete balistice venite din Orientul Mijlociu pentru că"interceptori de tip SM 3 sunt montaţi pe o serie de nave alemarinei americane (ce fac parte din sistemul Aegis - n. red.). Înplus, Statele Unite mai au la dispoziţie şi sistemul transportabilTerminal High Altitude Area Defence (THAAD) ce poate fi folositîmpotriva rachetelor balistice cu rază scurtă şi medie deacţiune", a mai declarat purtătorul de cuvânt al agenţieiamericane.
Amplasarea componentei terestre a sistemuluiantirachetă în Europa Centrală şi de Est este necesară încondiţiile în care informaţiile acumulate de serviciile deinformaţii americane arată că ameninţarea venită din partearachetelor balistice cu rază scurtă şi medie de acţiune dezvoltatede Iran creşte mai rapid decât ameninţarea rachetelor balisticeintercontinentale, a căror dezvoltare are loc mai lent decâtestimările anterioare, conform datelor de pe site-urile oficialeamericane.
"Scutul antirachetă era necesar pentru că maimulte analize au demonstrat faptul că ameninţările de tip balisticau sporit în regiunea noastră", a declarat recent şi ministrulromân de externe Teodor Baconschi. "Acest sistem are funcţieambivalentă, atât de protecţie, cât şi de descurajare", a maicompletat Baconshi.
Cea mai mare ameninţare vine din partearachetelor iraniene Shahab 3, cu rază de acţiune de 1.280 km,derivate din rachetele nord-coreene No Dong.
Ce va fi laDeveselu
La Deveselu, judeţul Olt, vor fi instalatetrei baterii având în total 24 de rachete de interceptare de tip SM3 Block 1B şi un radar de ghidare a acestora. Sistemul de laDeveselu va face parte din Aegis Ashore, componenta terestră aSistemului de Apărare împotriva Rachetelor Balistice (BMDS). Acestsistem, care este coordonat de Agenţia americană de Apărareîmpotriva Rachetelor, mai are şi o componentă nautică, formată dinnave de luptă ce pot stoca până la 100 de rachete deinterceptare.
"Rachetele ce vor fi instalate în România nuvor fi folosite la teste, ele vor fi lansate doar în cazul unuiatac", a spus Lehner. Astfel, se reduc şansele ca resturilerachetelor să provoace pagube la sol. Riscul este oricum reduspentru că impactul între racheta-ţintă şi interceptor are loc înafara atmosferei, resturile arzând în contact cu aerul, aşa cum seîntâmplă şi în cazul meteoriţilor.
Amplasarea scutului din România va costacirca 400 de milioane de dolari, la care se mai adaugă 20 demilioane de dolari anual pentru funcţionareaacestuia.
"Interceptorii vor fi stocaţi în sistemeverticale de lansare precum cele existente pe navele ce fac partedin sistemul Aegis", a spus Richard Lehner.
O rachetă din categoria SM 3 existentă înprezent costă între 9,5 şi 10 milioane de dolari, dar se estimeazăcă preţul rachetelor interceptoare ce vor intra în uz în următoriiani să crească până la 13-15 milioane de dolari. Cercetareanecesară dezvoltării viitoarelor modele va implica costuri estimatela 3,5 miliarde de dolari, din care un miliard de dolari provine dela Japonia.
Amplasarea scutului antirachetă din Româniaface parte din a doua etapă a fazei europene a proiectului deapărare antirachetă al SUA, proiect ce a demarat anul acesta cutrimiterea în Marea Mediterană a navei USS Monterey, care faceparte din sistemul Aegis.
Faza a doua, ce se încheie în 2015, prevededesfăşurarea de interceptoare îmbunătăţite de tip SM 3 Block 1B,atât maritim, cât şi terestru. În cea de-a treia fază, ce va durapână în 2018, după încheierea cercetării, dezvoltării şi testării,vor fi introduşi interceptorii SM 3 Block 2A. În această fază va ficonstruit şi sistemul de interceptori din Polonia. În ultima fază,până în 2020, este vizată introducerea rachetelor SM 3 Blcok2B.
Ce este o rachetăbalistică?
O rachetă balistică este o rachetă ce are otraiectorie balistică suborbitală şi are rolul de a transportafocoase care să atingă o ţintă dată. Racheta este ghidată doar oscurtă perioadă după care se deplasează cu ajutorul legilormecanicii orbitale şi a balisticii. Distanţa ce o poate parcurge seîntinde de la câteva zeci de kilometri la 15.000 Ð 16.000 dekilometri în funcţie de model.
Ce sunt sistemele deinterceptare?
Sitemele de interceptare sunt formate dinrachete care au rolul de a lovi şi distruge rachetele balistice.Rachetele ce vor fi aduse în România conţin un "vehicul ucigaş"care are rolul de a lovi racheta inamică.
În cât timp de la detectare sunt distruserachetele inamice?
În timpul testelor cu versiunea actuală arachetelor interceptoare SM 3 Block 1A, timpul scurs întredetectarea şi distrugerea ţintei este de 5-10 minute, în funcţie detipul şi raza de acţiune a rachetei-ţintă, conform lui RichardLehner de la Agenţia americană de Apărare împotrivaRachetelor.
La ce înălţime are loc contactul întreinterceptor şi ţintă?
Varianta actuală de rachete SM 3 Block 1Apermite interceptarea în afara atmosferei terestre, la înălţimi maimari de 60 de mile (96,5 km). Variantele viitoare vor permiteinterceptarea şi în interiorul atmosferei.
Ce se întâmplă dacă interceptorul rateazăţinta?
În acest caz racheta balistică îşi continuădrumul. Pentru a maximiza şansele de reuşită este posibil să fielansate mai multe rachete de interceptare.
Câte rachete de interceptare sunt lansatecătre o rachetă ţintă?
Numărul de rachete interceptoare ce va filansat împotriva rachetelor balistice ostile esteclasificat.
Ce se întâmplă cu fragmentele rachetei dupăce este distrusă?
Pentru că impactul are loc în afaraatmosferei, la reintrarea în aceasta fragmentele ard datorităfrecării cu aerul reducând astfel riscul de a provoca pagube lasol.
Cine dă comanda de lansare ainterceptorilor?
Sistemul este foarte automatizat, dar vaexista întotdeauna şi un factor uman în procesuldecizional.
Care este rata de reuşită ainterceptărilor?
SM 3 Block 1A, rachetele cu care suntînzestrate navele americane şi cele japoneze din sistemul Aegis auatins ţinta în 12 din 13 zboruri-test. Modelele SM 3 Block 1B,Block 2A şi Block 2B nu au participat încă la zboruri-test. ModelulBlock 1B va intra în teste anul acesta.
Unde este lovită racheta-ţintă şi în cefel?
Obiectivul interceptorului este să loveascădirect focosul şi să îl distrugă folosint forţa impactului direct.Interceptorii nu au încărcătură explozivă.
În ce fază a zborului rachetei balistice areloc contactul?
În cadrul testelor, rachetele SM 3 Block 1Aau interceptat rachete balistice atât în timpul fazei deascensiune, cât şi în timpul fazei de mijloc. Pe viitor va existapotenţialul pentru o interceptare mai rapidă cu ajutorul rachetelorSM 3 Block 2B ce vor fi instalate în Polonia începând cu2020.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
