Aţi auzit de Imre, Neidoni, Mihăilă şi Lăpădat? Ei ar fi trebuit să ţină Nokia în ţară. Ce spune investitorilor Centrul Român pentru Investiţii Străine: "Updating..."

În ultimii trei ani, patru şefi numiţi politic s-au perindat pe la conducerea agenţiei responsabile de investiţiile străine în România. De Ştefan Imre, Gabriel-Bogdan Neidoni, Mihail Ovidiu Mihăilă şi Constantin - Matei Lăpădat, actualul şef al instituţiei pentru investiţii străine, nu a auzit nimeni din mediul de business şi se găsesc informaţii foarte greu despre ei chiar şi pe Google.

Constantin-Matei Lăpădat, care ocupă de mai puţin de trei luni funcţia de director general al agenţiei responsabile de investiţiile străine, a fost anterior patru ani subprefect în Mehedinţi şi consilier al preşedintelui Consiliului Judeţean Mehedinţi, după funcţii în FPS. Înainte de el, la conducerea instituţiei a fost Mihail Ovidiu Mihăilă, care a venit de pe poziţia de consilier al primarului oraşului Piatra-Neamţ, Gheorghe Ştefan, zis "Pinalti", fiind şi vicepreşedinte al organizaţiei municipale PDL Piatra-Neamţ.

Aceşti oameni, care s-au perindat câteva luni fiecare în ultimii trei ani la conducerea instituţiei care se ocupă de investiţiile străine, ar trebui, teoretic, să negocieze cu mari directori de companii multinaţionale precum Nokia, Bosch sau Siemens pentru a-i convinge să înceapă sau să continue investiţiile în România. "Aceşti oameni ar trebui să ştie câteva limbi străine, să aibă experienţă în mediul privat şi să fie chiar personalităţi în mediul de business, dar să cunoască şi administraţia - pentru că sunt un liant între autorităţi şi investitorii străini - şi, preferabil, să nu fie afiliaţi politic", este de părere Matei Păun, director la compania de consultanţă în investiţii BAC Investment. El a mai spus că rolul agenţiei pentru investiţii străine ar trebui să fie acela de a ajuta potenţialii investitori să treacă peste blocajele birocratice atunci când vin în România.

"Liderul unei astfel de agenţii de investiţii trebuie să fie un reprezentant de succes din mediul privat, angajat prin proces de selecţie, cu experienţă de lucru în exteriorul ţării pentru un număr minim (de definit, ideal 5) de ani, cunoscător de 2-3 limbi străine de largă circulaţie şi cu prestanţă recunoscută, morală şi etică în activitate. Neafiliat politic", spune şeful unei mul­ti­naţionale din domeniul IT cu afaceri de peste 50 mil. euro şi cu 1.500 de angajaţi în România.

Totodată, ei sunt executivii care ar fi putut afla din timp cu ce probleme se confruntau investitori precum Nokia în România şi care le-ar fi putut obţine anumite facilităţi pentru ca aceştia să continue să investească în regiune.

"Umplerea golului lăsat de Nokia se va face prin tratarea cu cea mai mare seriozitate a propunerilor venite de la investitorii străini prin acordarea sprijinului necesar pentru depăşirea problemelor birocratice. Investiţia Nokia nu este de neînlocuit. În prezent, există companii transnaţionale dispuse să inves­teas­că un miliard de euro în România, iar acesta va fi principalul nos­tru focus pentru anul viitor: creşterea in­ve­stiţiilor străine peste nivelul din acest an", a spus Lăpădat.

ARIS a fost înfiinţată în anul 2002, în timpul Guvernului Năs­tase, iar principala activitate a instituţiei a fost oferirea de asis­ten­ţă tehnică pentru investiţiile străine mai mari de un mi­lion de eu­ro. Constantin Niţă, fostul ministru pentru IMM-uri, a anunţat în luna august a anului trecut că s-a decis cumularea Centrului Ro­mân pentru Promovarea Comerţului cu ARIS şi astfel s-a creat Centrul de Promovare a Comerţului şi a In­vestiţiilor Străine.

CRPCIS, trecută la finele săptămânii trecute sub coordo­na­rea directă a premierului Emil Boc de la Ministerul Econo­mi­ei, este în prezent instituţia care se ocupă de promovarea comer­ţului pe plan internaţional, regional şi naţional şi de atragerea de investiţii străine în economie.

Senatorul Marius Nicoară, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, cel care este creditat că ar fi adus investiţia No­kia, a depus încă din 2009 o interpelare pentru premierul Emil Boc, prin care i-a solicitat să nu desfiinţeze ARIS, instituţia care a atras în ultimii ani investiţii de mai multe miliar­de de euro.

"În cele mai mari puteri economice, dar şi în cele mai puţin dezvoltate ţări există structuri specializate care să atragă investiţiile străine. ARIS era structura care a adus în România investiţii precum Nokia, Emerson, Bosch, formată din specialişti, care în 2010 s-a reorganizat şi a fost comasată cu o instituţie de promovare, în care oamenii făceau broşuri şi pliante despre România", a spus Nicoară. El a mai explicat că, dacă ar mai fi exis­tat în structura veche, ARIS putea afla de la Nokia cu ce probleme se confruntă compania.

"Plecarea Nokia a fost determinată de faptul că nu a primit infrastructura promisă, prin care să se permită ate­ri­za­rea avioanelor mari pentru transporturi interconti­nen­tale. Mai mult, recent am aflat că Nokia a încercat să-şi renegocieze contractul cu Consiliul Judeţean şi cu Tetarom, dar n-a reuşit. Da­că exista ARIS, această discuţie putea fi facilitată", a mai spus Nicoară. Plecarea Nokia din România mai aduce în atenţie o pro­ble­­mă prin care România pierde investitorii străini în faţa unor ţări precum Bulgaria, Turcia sau Maroc: în acest mo­ment, nu există încă un site cu informaţii aduse la zi despre Ro­mânia destinat ex­clusiv investitorilor străini.

Anul trecut investiţiile străine directe au fost de 2,6 mld. euro, în scădere cu 25,6% faţă de cele din 2009, când s-a înre­gis­trat un nivel de 3,5 mld. euro. Potrivit datelor BNR, investiţiile stră­­ine directe au fost în primele şapte luni ale anului în valoare de 1,1 mld. euro, în scădere cu 30% faţă de perioada similară din 2010.

Bulgaria

Site-ul dedicat investiţiilor străine în Bulgaria prezintă, într-un fişier Microsoft Word care printat ocupă o singură coală A4, toate costurile la care se uită un potenţial investitor străin: de la costul chiriei în diferite zone din ţară până la taxe, evoluţia inflaţiei sau costul electricităţii. Datele sunt actualizate la nivelul lunii septembrie 2011.

Pe site sunt disponibile şi exemple ale unor investiţii de succes, o listă a celor mai mari investitori străini, un catalog al zonelor industriale şi date în ce priveşte cadrul legal.

Site-ul e disponibil în engleză, germană şi bulgară.

Turcia

Site-ul dedicat investitorilor străini prezintă pe homepage zece motive de a deschide un business în Turcia. Site-ul, care este disponibil în 11 limbi străine - printre care şi araba, chineza, japoneza sau spaniola, prezintă detaliat taxele aplicate companiilor, zonele speciale de investiţii, o listă a stimulentelor acordate, inclusiv o listă de investiţii de succes.

Site-ul include o variantă particularizată a hărţilor Google unde un potenţial investitor poate găsi zonele de interes după diferite criterii, cum ar fi densitatea populaţiei, numărul de companii străine sau nivelul de subvenţii acordat.

România

Pe homepage-ul Centrului român pentru promovarea comerţului şi a investiţiilor străine elementul central este o galerie foto cu exteriorul şi interiorul instituţiei româneşti, după care în josul paginii sunt publicate diferite comunicate de presă. Pe site există un link spre o variantă în limba engleză, însă aceasta nu există în realitate, mesajul afişat în cazul unui click fiind "ROMANIAN CENTER FOR TRADE AND INVESTMENT. English Version. Updating... Please check back again soon". La un click pe secţiunea "Investiţii străine" din site se deschide o pagină care trimite cititorul spre site-ul fostei Agenţii pentru investiţii străine, unde cea mai recentă informaţie este publicată în aprilie 2010.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels