Apărut de nicăieri, premierul Mihai Tudose - fostul - şi-a început mandatul la finalul lunii iunie 2017, luând la ţintă băncile, adică băncile din România care aparţin grupurilor financiare internaţionale: Nu plătesc impozit pe profit, scot banii din ţară, vom avea o discuţie serioasă cu ele.
Alături de premier, în linia întâi, s-a pus şi proaspătul ministru de finanţe de atunci, Ionuţ Mişa, cu aceeaşi retorică. El chiar a lăsat să se înţeleagă că băncile fac evaziune fiscală şi chiar se lasă cu dosare penale.
Premierul Tudose a mers mai departe, întrebându-se public ce fac cei de la BNR, ce supraveghează şi ce controlează dacă băncile nu fac profit. Dacă nu faci profit, de ce mai funcţionezi, de ce mai stai în piaţă, întreba Tudose. Întrebări legitime, de altfel.
Răspunsul BNR a fost că ei nu urmăresc dacă băncile fac profit sau nu, ci dacă au capital suficient să-şi deruleze operaţiunile, dacă bilanţul lor este curat şi nu sunt ascunse credite proaste, care nu au fost provizionate. Care este fiscalitatea acestor provizioane consituite pentru creditele neperformante, cum sunt vândute ele în afară, cum sunt deduse fiscal este până la urmă treaba Ministerului de Finanţe.
În toamna anului trecut, când ROBOR a început să crească, Mihai Tudose a declarat ironic că guvernatorul BNR Mugur Isărescu este în vacanţă.
Mai mult decât atât, Ionuţ Mişa, trimis de premierul Tudose, a dat buzna la o şedinţă a Consiliului de Administraţie al BNR, eveniment nemaiîntâlnit. Deşi acestă posibilitate este prevăzută de legea BNR, ministrul finanţelor putând participa ca observator la şedinţele Consiliului de Administraţie, niciun ministru de finanţe nu a apelat la această procedură, putând fi interpretată ca o formă de interferenţă în independenţa băncii centrale faţă de guvern.
Ca să nu fie ţinut la uşă, ministrul finanţelor a avut o discuţie cu membrii conducerii BNR înainte, dar nu a fost lăsat să participe la şedinţa Consiliului de Administraţie.
Creşterea cursului, puţin mai alertă decât de obicei , de la finalul anului trecut, i-a dat din nou un bun motiv premierului Tudose să întrebe public ce face BNR. Aproape toate ieşirile la televizor ale premierului Tudose se lăsau cu referiri la bănci, arătate cu degetul, antagonizând şi mai mult o relaţie şi aşa dificilă, între bănci şi societate.
Pieţele financiare – piaţa monetară şi piaţa valutară – au început să penalizeze aceste ieşiri ale premierului Tudose, ceea ce a pus BNR în situaţia, pentru prima dată în 27 de ani, să ceară public o întâlnire cu acesta.
“Consiliul de Administraţie al BNR, întrunit în şedinţa din 27 noiembrie, a luat act de declaraţiile publice ale domnului Mihai Tudose, prim-ministrul Guvernului României, în legătură cu activitatea BNR. În continuarea bunei colaborări instituţionale existente, Consiliul de Administraţie al BNR îşi exprimă dorinţa de a avea o întâlnire cu premierul Tudose pentru discutarea evoluţiilor economice şi financiare actuale”, a fost declaraţia BNR.
Întâlnirea nu a mai avut loc, pentru că Mihai Tudose a pierdut pe 15 ianuarie sprijinul PSD, fiind demis de partid într-o manieră categorică.
Vineri, pe 26 ianuarie, Ionuţ Mişa a pierdut la vot portofoliul de finanţe în noul guvern în favoarea lui Eugen Teodorovici, fost ministru de finanţe în guvernul Ponta. Paradoxal, un ministru de-al lui Ponta, inamicul pe Facebook al lui Dragnea, a obţinut mai multe voturi în şedinţa CEx a PSD decât Ionuţ Mişa, care îi fusese fidel lui Dragnea.
Dacă publicului i-a plăcut retorica premierului Tudose şi a ministrului de finanţe Ionuţ Mişa la adresa băncilor şi a BNR, nu toată lumea a fost încântată.
Ne place sau nu ne place, băncile sunt principalii finanţatori ai bugetului de stat, ai economiei României, ai companiilor private şi ai instituţiilor de stat.
Mai mult decât atât, Tudose şi Mişa poate au uitat că băncile sunt principalii finanţatori ai consiliilor judeţene şi ai primăriilor.
Într-un judeţ, după şeful consiliului judeţean, după cei mai puternici primari, după şeful poliţiei şi al ANAF, urmează ca putere directorii locali ai băncilor. De acolo începe finanţarea businessului local. Un drum este finanţat de la buget, dar şi printr-un credit bancar.
În CEx-ul PSD sunt mulţi şefi de consilii judeţene, cu putere mare, care au în spate şi puterea locală a unor bănci.
Într-o lume a finanţelor, unde lucrurile se fac şi se desfac într-un birou, retorica publică a premierului Tudose şi a ministrului lui de finanţe nu a fost cel mai bine primită.
Plus că prim-viceguvernatorul BNR Florin Georgescu, care a are ca responsbilitate directă curăţarea băncilor şi provizionarea creditelor neperformante şi curăţarea bilanţurilor prin vânzarea acestor credite neperformante - subiectul de care s-a legat ministrul finanţelor - este mai pesedist decât Tudose sau Mişa.
La prima ocazie, unele lucruri nu s-au uitat şi nu s-au trecut cu vederea, pe motiv că sunt declaraţii politice, şi că ce spun premierul Tudose şi ministrul finanţelor la adresa băncilor nu trebuie luat în serios.
Cu toate că au fost în funcţie când România a avut o perioadă economică excepţională şi nu s-au înregistrat derapaje macro importante, premierul Mihai Tudose şi ministrul finanţelor au fost executaţi fără drept de apel.
