Politică

Băsescu acuză lobby-ul furnizorilor de medicamente că provoacă arierate în sănătate. Vedeţi aici discursul integral

Băsescu: Nu trebuie plătite arieratele la medicamente până nu se reglementează sistemul de achiziţii

Autor: Gabriel Pecheanu

20.07.2011, 16:09 1424

Preşedintele Traian Băsescu a cerut, miercuri, încetarea plăţiiarieratelor la medicamente, afirmând că "nu trebuie plătit niciunleu pentru arieratele la medicamente până când nu se reglementeazăsistemul de achiziţii de medicamente şi în spitale şi celedistribuite prin farmacii".


"Avem probleme serioase la achiziţiile de medicamente. Probabillobby-ul furnizorilor de medicamente este atât de puternic, încâtnimeni nu reuşeşte să stăvilească această veselie a arierateloradunate de pe urma medicamentelor", a declarat Traian Băsescu,făcând trimitere la raportul tehnic al Comisiei Europene privindMCV.


El a mai spus că o delegaţie FMI se află în prezent la Bucureştişi, cu siguranţă, arieratele din sănătate, în mod deosebit dinplăţile la medicamente, vor fi o prioritate în discuţii.


"Vreau să ştiţi public punctul meu de vedere, indiferent ce vadecide Guvernul. Nu trebuie plătit niciun leu pentru arieratele lamedicamente până când nu se reglementează sistemul de achiziţii demedicamente şi în spitale şi cele distribuite prin farmacii. Acontinua la fiecare şase luni să tot constatăm că avem arierate încondiţiile în care şi Comisia Europeană constată nereguli înachiziţiile de medicamente cred că e o mare greşeală, indiferentcine ne cere să plătim cu prioritate în zona de arierate lamedicamente", a conchis şeful statului.


Prezentăm mai jos discursul integral al preşedinteluiRomâniei:

"Bună ziua. Aş vrea să fac o scurtă declaraţie legată deRaportul cu privire la Mecanismul de Cooperare şi Verificare ce afost făcut astăzi public şi care vine în urma unui lung şir de alterapoarte din ultimii patru ani. Aş trage o primă concluzie:Raportul este un raport corect. Un Raport care relevă pe de o parteprogrese făcute în direcţia atingerii obiectivelor de a avea unsistem de justiţie eficient şi compatibil cu justiţia la niveleuropean, pe de altă parte însă Raportul pune degetul şi peproblemele care se perpetuează în justiţie şi care afecteazăcredibilitatea sistemului de justiţie în ansamblul său, dar şicredibilitatea României. Raportul care a fost făcut public astăzieste, în opinia mea, o consolidare a Raportului pozitiv pe careRomânia l-a avut în februarie anul acesta. Un Raport de etapă, darel este consolidat acum de Raportul anual, cel care se ia îndezbaterea cancelariilor din statele membre ale Uniunii Europene.Aş spune că Raportul certifică progresele pe care România le-afăcut în ultima perioadă şi nu voi ezita, deşi multora nu o să leplacă, nu voi ezita să menţionez aprecierea extrem de consistentăşi pozitivă la adresa Guvernului, care în opinia celor care auadoptat Raportul, deci a Comisiei Europene, a dovedit determinareşi angajament în procesul de reformă. Vă pot da o mică explicaţie aacestei formulări, pentru că o ştiu. Ea vine mai demult şi a fostconsolidată în aceste 12 luni de la ultimul Raport. Faptul căGuvernul şi-a asumat răspunderea pe cele patru coduri, şi-a asumatrăspunderea pe Legea micii reforme, a revenit cu o formulăacceptabilă pentru Agenţia Naţională de Integritate şi a repus îndrepturi DLAF au fost elemente care au convins Comisia Europeană căexistă o deplină determinare a Guvernului să creeze cadrulinstituţional necesar şi funcţionării justiţiei, dar şi lupteianticorupţie.

Nu aş intra în detalii tehnice, dar nu voi ezita să-şi exprimpunctul de vedere cu privire la instituţii şi nu am pretenţia căeste un punct de vedere corect sau 100% corect, ci este punctul meude vedere. Instituţiile nu au decât şi ele să aibă puncte de vederedespre ele însele, aşa cum se văd reflectate în Raportul ComisieiEuropene. Aş spune că dincolo de Guvern, care este apreciat foartepozitiv, aprecieri pozitive primesc următoarele instituţii: DNA,Parchetul General, Direcţia Generală Anticorupţie din Ministerul deInterne, Direcţia Antifraudă din Inspectoratul General al PoliţieiRomâne şi ANI, care şi-a refăcut track record-ul după ceactivitatea sa a fost suspendată. Instituţii neconvingătoare, aşacum rezultă din citirea Raportului, sunt: Înalta Curte de Casaţieşi Justiţie, CSM şi Parlamentul României. Dacă mi-aş permite uncomentariu, ar fi legat de Parlamentul României, unde, trebuie sărecunoaştem că a existat o majoritate care a susţinut asumărilesuccesive de răspundere ale Guvernului, pe toată legislaţia careviza justiţia. Dar, faptul că Parlamentul a reacţionat mai puţinpozitiv la ridicarea de imunităţi sau la permisiunea de extindere aunor anchete, a generat, cred eu, această apreciere, pe care nu osusţin întrutotul. Este clar că, oricâtă voinţă politică ar fi avutGuvernul, dacă nu exista o majoritate parlamentară care să-lsusţină la asumarea răspunderii pe coduri, pe Legea micii reformeşi pe multe altele, n-ar fi putut să implementeze aceastălegislaţie. Pe de altă parte, este posibil ca, la nivelul ComisieiEuropene, să se fi considerat că trecerea prin Parlament acodurilor ar fi fost nesigură, spre exemplu, dacă ne referim lacoduri, şi că eventualele modificări ar fi alterat conţinutulcodurilor sau conţinutul Legii micii reforme.

Nu ştiu exact care au fost elementele luate în calcul de ComisiaEuropeană. Eu cred, totuşi, că plecând de la premisa existenţeiunei majorităţi care a susţinut Guvernul, la moţiunile de cenzură,cu ocazia asumării răspunderii, poate că este prea dură aprecierealegată de Parlament. În rest, susţin fără rezerve şi aprecierilepozitive pentru Guvern, DNA, DGA, ANI, Parchet General şi Direcţiade Investigare a Fraudelor din IGPR, cum susţin fără rezerve şiaprecierile legate de activitatea neconvingătoare a Înaltei Curţide Casaţie şi Justiţie şi a CSM. Nu vreau să intru în detalii. L-amrugat pe Valeriu Turcan să vă pună la dispoziţie un tabel în care,în dreptul fiecărei instituţii, sunt aprecierile pozitive,aprecierile negative şi ceea ce trebuie făcut până la următorulraport. Deci nu vreau să intru în aceste detalii. Apelul meu ladumneavoastră este ca presa să facă o prezentare corectă,echilibrată, a acestui Raport, pentru că nici presa nu mai poate,parte din presă nu mai poate minţi la nesfârşit. Marele minciunipromovate de presă, alături de grupuri de politicieni, sunt legatede comanda politică la diverse instituţii, mai ales când e vorba deANI sau de DNA sau de Parchetul General. Dragi jurnalişti, amrugămintea să înţelegeţi următorul lucru: instituţiile despre caream vorbit, ANI, DNA şi Parchet General, nu mai sunt cele din 2004.Instituţiile funcţionează autonom şi toată încercarea dumneavoastrăde discreditare a acestor instituţii - a dumneavoastră, apoliticienilor şi a altora - spunând că ar lucra la comandăpolitică nu fac decât să vă penibilezeze, pe dumneavoastră şi pepoliticienii care susţin acest lucru. Şi ei, politicienii, sunt dintoate partidele. Nu vă mai crede nici măcar Comisia Europeană, carelaudă exact ce atacaţi şi desfiinţaţi dumneavoastră - ANI, DNA -dumneavoastră şi politicienii. Deci, înţelegeţi că cei şase ani, dela instituirea mecanismului sau şase ani din 2004 - mecanismul afost instituit mai târziu - cei patru ani de la instituireamecanismului şi până acum au însemnat un efort comun al guvernelorcare s-au perindat şi al Uniunii Europene, al Comisiei Europene,pentru ca instituţiile care ţin de aplicarea legii în România sădevină autonome.

Avem confirmarea, şi acum, ca şi în rapoartele anterioare, că oserie de instituţii au devenit autonome şi au un singur stăpân:legea. Cum încă mai avem instituţii care ezită, nu ştiu cum să sepoziţioneze, întârzie în a finaliza procese, şi aici mă refer laÎnalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi la CSM, care nu econvingător, deocamdată, cu toată schimbarea care s-a făcut lanivelul CSM. Deci, principalul mesaj al acestui Raport este căRomânia a început să aibă instituţii autonome - şi le-am enumerat -care nu sunt subordonate nici politic, nici nu aşteaptă alegerile,nici nu întreabă pe nimeni când să deschidă un dosar sau când să-lînchidă. Este câştigul celor patru ani de funcţionare aMecanismului de Cooperare şi Verificare. Uitaţi mentalităţile din2004. Instituţiile nu mai funcţionează ca în 2004; marea lormajoritate sunt cu totul altfel. Aş mai face o ultimă observaţie,care vizează, în primul rând, instanţele de judecată, şi ea sereferă la eficientizarea funcţionării instanţelor, nu numai aÎnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, dar, în mod deosebit, laÎnalta Curte de Casaţie şi Justiţie, atunci când este vorba dejudecarea dosarelor de corupţie la nivel înalt. Este obligatoriu caşi judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie săînţeleagă faptul că nu preşedintele României le cere, nu GuvernulRomâniei le cere acest lucru, ci este o condiţie obligatorie învederea evaluării din 2012. Aţi văzut că Raportul reclamă inclusivacceptarea nejustificată a unui mare număr de termene pentru caprocesele, dosarele să ajungă în zona de prescripţie, iar măsuradecisă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu scoaterea dinperioada de prescripţie a timpului cât dosarele au stat, eventual,pe la Curtea Constituţională nu este credibilă. Având în vedereevoluţiile şi abordările constante ale Înaltei Curţi de Casaţie şiJustiţie, acest paleativ nu poate fi crezut nici la Bruxelles, nicimăcar în România. Tare m-aş bucura să mă înşel şi să-i văd că vorjudeca şi vor scoate perioada de blocaje legată de CurteaConstituţională din termenul de prescripţie.

Aş mai face o observaţie care vine din Raportul tehnic: este vorbade achiziţii publice şi de sistemul de sănătate. În ceea cepriveşte problematica achiziţiilor publice, în urma unorverificări, în urma unor audituri făcute de Comisia Europeană - şivă aduceţi aminte de auditul făcut la drumuri în judeţeleTeleorman, Ilfov şi nu mai ştiu ce judeţe - vreau să ştiţi că ampropus Guvernului să aibă o abordare extrem de serioasă legată deachiziţiile publice. Marea problemă la achiziţiile publice este, pede o parte, respectarea procedurilor şi nişte caiete de sarcinicare duc către un anume câştigător şi, pe de altă parte, creştereapreţului în execuţie. Este adevărat că sunt două ministere,Transporturile şi Dezvoltarea, care au limitat posibilitatea de acreşte preţurile cu 50%, prin ordine ale ministrului se poateîncasa maximum 10% peste valoarea contractului. Dar cred că nu estesuficient. Aici, legat de achiziţiile publice, riscăm o mareproblemă şi ceea ce am discutat cu Premierul şi cu membri aiCabinetului şi sper să se pună în aplicare este ca pentru moment,România să înceteze să mai trimită facturi la decontare laBruxelles pe lucrări executate de orice natură, fie că e vorba delucrări pe transporturi, pe dezvoltare regională, pe mediu sau înorice altă zonă, mai puţin agricultura. De ce acest lucru? ÎnRegulamentul Comisiei Europene se precizează foarte clar, legat deutilizarea fondurilor, că atunci când un audit sau Curtea deConturi Europeană depistează nereguli în derularea contractelor cubani europeni, banii se retrag ţării şi se diminuează corespunzătorsuma alocată pe programe.

Este cu totul altceva dacă autorităţile române constată eventualeiregularităţi, iau măsuri de diminuare a sumelor alocate şi ele potfi realocate pe alte proiecte. Din acest motiv, cred că măsura pecare a dispus-o Premierul de a se verifica implementarea tuturorproiectelor aprobate până în prezent şi a nu se trimite pentrumoment facturi la Bruxelles este una corectă şi necesară. În ceeace priveşte sănătatea, tot timpul am avut presiuni, şi fac referirila aceste două zone pentru că ele sunt în Raportul tehnic, pe caredumneavoastră probabil nu l-aţi citit dar când îl veţi citi suntconvins că îl veţi prezenta public în mod competent, dacă îl veţiciti. Avem probleme serioase la achiziţiile de medicamente.Probabil lobby-ul furnizorilor de medicamente este atât de puternicîncât nimeni nu reuşeşte să stăvilească această veselie aarieratelor adunate de pe urma medicamentelor. Avem chiar acumdelegaţia Fondului Monetar Internaţional la Bucureşti, cu siguranţăarieratele din sănătate şi în mod deosebit din plăţile lamedicamente vor fi o prioritate. Vreau să ştiţi public punctul meude vedere, indiferent ce va decide Guvernul: nu trebuie plătitniciun leu pentru arieratele la medicamente până când nu sereglementează sistemul de achiziţii de medicamente şi în spitale,şi cele distribuite prin farmacii. A continua la fiecare şase lunisă tot constatăm că avem arierate în condiţiile în care şi ComisiaEuropeană constată nereguli în achiziţiile de medicamente cred căeste o mare greşeală, indiferent cine ne cere să plătim cuprioritate în zona de arierate la medicamente. Acestea erau douăobservaţii conexe care nu sunt în Raportul politic, ci în Raportultehnic, achiziţiile publice şi arieratele din sănătate, şi pentrucă Raportul este astăzi lansat pe piaţă şi pentru că am dubii căveţi citi şi Raportul tehnic, v-aş rămâne dator, teribil de dator,îndatorat dacă aţi citi măcar cele cinci pagini pe care vi le-amdat, nu tot Raportul, că e prea mult deja, dar sigur nu veţi citiRaportul tehnic şi am ţinut să-mi exprim un punct de vedere publiccu privire la cele două aspecte relevate în Raportul tehnic:achiziţii publice şi sănătatea, arierate.

Fac o ultimă precizare. Raportul este un raport care arată progresşi în acelaşi timp stabileşte 18 obiective pe care ar trebui să leîndeplinim până la raportul de anul viitor pentru a se puteadiscuta ridicarea Mecanismului. A doua precizare este că a trecutvremea când se mai putea plânge cineva că nu are cadruinstituţional. Cadrul instituţional este recunoscut a fi, în liniimari, finalizat, cu mici alte sarcini pentru Guvern în perioadaurmătoare. Deci, depinde de fiecare instituţie să implementezecadrul instituţional existent. Nu se mai poate spune: e răspunderepolitică. Nu. E răspunderea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie,este răspunderea Consiliului Superior al Magistraturii, esterăspunderea curţilor de apel şi aşa mai departe. Fiecare instituţieare obligaţii precise până anul viitor. De asemenea, fac precizareacă România nu consideră corect ca Mecanismul de Cooperare şiVerificare să fie anexat la condiţiile de intrare în SpaţiulSchengen. În acelaşi timp, România constată că se află în faţa uneirealităţi - sunt state care insistă ca Raportul MCV să fie luat înconsideraţie atunci când spun "da" intrării României în SpaţiulSchengen. Între aceste două realităţi, lege şi voinţa statelormembre, este clar că trebuie să găsim formula de a împăca ambeleexigenţe. Noi exigenţa respectării Tratatului în ceea ce priveşteaccesul în Spaţiul Schengen am îndeplinit-o. Vom încerca, prinacţiune, nu diplomatic, pentru că nimeni nu îţi poate spune că înRomânia, ce să negociezi politic, ce să facă Ministerul de Externe,preşedintele, primul ministru, când unele state membre spun foarteclar: «domnilor, la voi nu se judecă în cazurile de corupţie lanivel înalt». Nu ai ce să negociezi aici, pentru că e evident.«Domnilor, la voi se dau câte 35 de termene în cazuri de corupţiela nivel înalt», nu ai ce să negociezi, aici nu mai e o chestiunede politică externă. Eşti în faţa unei realităţi pe care nu o poţicontrazice.

Deci trebuie să ţinem cont şi de exigenţa acestor state şiinstituţiile responsabile să îmbunătăţească atingerea acestorobiective, de judecare a cazurilor de corupţie la nivel înalt.Sigur, este inadmisibil ce s-a întâmplat săptămânile trecute,lunile trecute, după ce ţii dosarul câte trei ani, trei ani şijumătate la Înalta Curte, pe urmă îl retrimiţi la Parchet pentru cănu ştiu ce procedură nu era îndeplinită. Asta nu poate convingenici pe români, nici pe mine şi cu atât mai puţin Comisia Europeanăcă discutăm de judecători care au lucrat cu bună-credinţă. Puteausă constate de la bun început că nu sunt îndeplinite procedurile şisă trimită dosarul de acum trei ani înapoi, nu după trei ani şijumătate, împingând, practic, către prescripţie dosarele. Înacelaşi timp, vreau să se înţeleagă foarte clar: apelul meu, apelulComisiei Europene, nu este pentru un anume verdict. Insistenţa estepentru a se judeca. Nimeni nu cere ca judecata să se facă într-unanume fel. Dar nu mai putem sta cu aceste dosare deschise. Eu vămulţumesc, vă doresc o zi plăcută în continuare şi probabil, demâine intrăm pe tematici legate de Fondul Monetar Internaţional. Ozi bună!"

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO