Bucureştiul semnează Tratatul de uniune fiscală, dar pune în lumină şi opoziţia nejustificată a Olandei faţă de aderarea la Schengen.
Liderii UE - cu excepţia Marii Britanii şi Cehiei - vor semna astăzi la ora 10.00 ora României (9.00 ora Bruxellesului) Tratatul de Uniune Fiscală, cel care impune regulile stricte de deficit şi datorie - deficit structural de 0,5% din PIB, deficit bugetar de 3% din PIB, datorie publică 60% din PIB. Preşedintele Traian Băsescu îşi va pune semnătura pe acest tratat care în ţară are, cel puţin formal, susţinerea puterii şi a opoziţiei, dar şi a mediului de business.
În particular, România a obţinut la acest summit semnarea între Bucureşti şi Belgrad a unui protocol privind protecţia minorităţii române din Serbia după ce ameninţase, spre surprinderea unor cancelarii occidentale, că s-ar putea opune deschiderii negocierilor de aderare a Serbiei la UE. În al doilea rând, a reuşit să aducă din nou în discuţia UE problema Schengen şi poziţia abuzivă a Olandei faţă de acest subiect, posibil şi cu o bătaie mai lungă: aşa cum Olanda blochează decizii ale UE şi România ar putea-o face în viitor.
Dar momentul summitului, fără să aibă neapărat ceva festiv, s-a vrut o întâlnire mai calmă având în centru semnarea Tratatului de Uniune Fiscală.
Într-o vreme în care datoriile sufocă zona euro, efortul liderilor europeni este acela să scape de ele. Tratatul a fost convenit cu mult înainte, drept urmare certurile, câte au fost, s-au petrecut cu mult înainte. Problema datoriilor ar putea fi rezolvată pe termen lung cu acest tratat. Dar pe termen scurt şi mediu, zona euro a intrat într-o uşoară recesiune. Problema este a lipsei creşterii economice şi subiectul era de aşteptat să fie abordat la un dineu care urma să înceapă aseară la ora 10.00. Dar, din nou, la modul general şi fără soluţii concrete.
Cu o zi înainte de întâlnirea liderilor UE, BCE turnase "ulei de mir" peste rănile băncilor şi întâlnirea liderilor europeni. Nu mai puţin de 529,5 mld. euro a aruncat miercuri BCE pe piaţă în cadrul operaţiunii de refinanţare pe trei ani a băncilor comerciale după ce în decembrie trecut, împrumutase băncile cu 489 mld. euro, tot pe trei ani, la o dobândă minimă de 1%. Un număr de 800 de bănci au participat la licitaţia BCE, faţă de 523 la operaţiunea similară din decembrie. Numai băncile italiene au luat 139 mld. euro.
În aceeaşi vreme, BCE a anunţat că se va implica în supravegherea recapitalizării băncilor elene, iniţiativă fără precedent ce scoate în evidenţă controlul strict exercitat asupra Greciei de UE. Aşadar, nici aseară, nici astăzi nu erau şi nu sunt de aşteptat încăierări între liderii UE, conferinţe de presă susţinute cu pumnii strânşi învârtiţi în aer. În orice caz, cel puţin pentru o vreme, lucrurile pare că se vor calma.
Semnarea Tratatului Fiscal, acordul la care s-a ajuns cu Grecia care miercuri a bifat şi ultima din cele 30 de condiţii pentru obţinerea împrumutului de 130 mil euro (restructurarea sistemului sanitar) şi inundarea pieţei cu lichiditate de către BCR aduc un oarecare răgaz în rândul liderilor europeni. Pe acest fundal al unui summit ceva mai liniştit a intervenit România, într-un subiect care şi el trebuia să însemne un moment festiv: începerea negocierilor de aderare a Serbiei la UE. Doar că România a condiţionat acest lucru de semnarea de către Belgrad şi Bucureşti a unui acord privind protecţia minorităţilor române din Serbia, lucru ce a produs nemulţumiri în unele cancelarii occidentale. Unele cancelarii au suspectat un anume "şantaj" - un atac la Olanda care susţine Serbia, dar se opune aderării României la Spaţiul Schengen.
Jocul preşedintelui Traian Băsescu nu a fost explicat aseară de el, cert este că România a obţinut două lucruri: în primul rând, acordul cu Serbia fusese semnat chiar înainte de debutul summitului UE, drept urmare Traian Băsescu nu s-a mai opus începerii negocierilor cu Serbia. În al doilea rând, a fost readus în discuţie subiectul Schengen care nu era pe agenda summit-ului. Delegaţia Olandei a anunţat că se opune în continuare aderării României şi Bulgariei. Dar discuţia a scos încă o dată în evidenţă faptul că Olanda abuzează de poziţia ei.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
