Băsescu: Mergem la FMI, nimeni nu ne împrumută pe termen lung. Cum comentaţi?

21 sep 2010 Autor: Iulian Anghel

"În 2011 trebuie să împrumutăm 5,7 mld. euro doar pentru acoperirea deficitului bugetar. (...) În 2011 vom semna un nou acord cu Fondul Monetar Internaţional".
Oamenii de afaceri cred că mesajele preşedintelui, care anunţă un nou împrumut, mai degrabă întăresc temerile legate de situaţia reală a României decât să liniştească apele.
"Dacă preşedintele iese cu un discurs al cărui mesaj transmite că fără un nou împrumut de la FMI nu se poate, mi-e teamă că se induce o temere care va crea un şir întreg de reacţii negative, iar problemele nu se vor rezolva prin discursuri publice. Personal, sunt total împotriva unui nou împrumut de la FMI", spune Florin Pogonaru, preşedintele Aso­ciaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).
Potrivit şefului statului, acordul cu Fondul ţine de credibilitatea României, dar şi de faptul că, din cauza deficitelor şi a dezechilibrelor din economie nimeni nu împrumută România pe termen lung.

"Am vrea să ne împrumutăm pe 10, pe cinci ani, să avea scadenţa peste 15 ani. Numai că România are probleme uriaşe să contracteze împrumuturi cu scandenţă la trei ani".
Ministerul de Finanţe s-a văzut obligat, în acest an, să amâne emisiuni de vânzare de titluri de stat din cauza dobânzilor prea mari cerute de bănci, în condiţiile în care fostul ministru de finanţe Sebastian Vlădescu a evitat să ofere randamente mai mari de 7% la lei.

Omul de afaceri Florin Andronescu, business developer al reţelei de clinici Sanador, a comentat afirmaţiile preşedintelui: "Dacă nimeni nu ne împrumută, înseamnă că nu s-a depăşit criza. Iar în aceste condiţii, de ce ar face-o FMI? Preşedintele a susţinut ieri că România se va împrumuta în continuare, dar că împrumuturile nu se justifică, dacă sunt făcute pentru cheltuieli. "Din păcate, la începutul anului s-au făcut excese cu acordarea de prime şi stimulente, pentru al 13-lea salariu, iar în administraţia publică locală cheltuielile au crescut cu 20%. Acordul cu FMI este întoarcerea la realitate, iar realitatea este că nu mai putem cheltui peste ce resurse avem. Nu ne mai putem împrumuta pentru cheltuieli."
Preşedintele a explicat ieri şi constrângerile bugetare care se aştern în faţa României în anii ce vin. El a afirmat că România a depăşit vârful crizei economice, dar nu şi pe cel al crizei sociale, iar optimismul cu care trebuie să fie privite lucrurile este unul prudent.

În 2011 economia va reveni pe creştere - 2% - iar în anii urmă­tori va atinge 3-4%. Numai că şi deficitul trebuie redus la 4,4% în 2011 şi la sub 3% în 2012, lucru care presupune constrângeri. "Pentru următorii ani, 2012 şi 2013, această creştere ar putea să atingă 3-4 procente. Din păcate, astfel de creşteri nu ne sunt suficiente, este nevoie de o creştere medie de cel puţin 5% pe an. În plus, trebuie redus progresiv deficitul bugetar", a spus şeful statului.
Şeful statului a opinat că Guvernul trebuie să privatizeze societăţile pe care statul le deţine şi cărora le plăteşte ineficienţa şi trebuie, de asemenea, să listeze la bursă pachetele minoritare pe care le deţine la diferite societăţi. Alte linii trasate de şeful statului Guvernului, în discursul din faţa Parlamentului: trebuie atras capitalul privat în parteneriate cu statul, care nu are forţă financiară.

Până la finele anului trebuie pus la punct un sistem de plată online a taxelor, iar bugetul pe 2011 trebuie să reflecte o prioritizare a investiţiilor. "Avem deschise 46.000 de investiţii, cu finanţare de la bugetulul de stat. Finalizarea lor ar necesita 40 de miliarde de euro. Nu dispunem de resurse şi atunci singura soluţie este prioritizarea. Acesta este efectul incoerenţei guvernelor - au deschis investiţii acolo unde credeau că aduc voturi." Şeful statului a mai susţinut că nu doar lipsa banilor este de vină, ci risipa.
"Avem ghişee de funcţionari care nu fac decât să cheltuie inutil timpul şi nervii cetăţeanului. Sistemul sanitar şi educaţional nu sunt finanţate corespun­zător. Dar alocarea pentru Sănătate a crescut de patru ori în ultimii 10 ani şi nimic nu s-a îmbunătăţit." Preşedintele este însă la putere de şase ani. Guvernul este al său, el l-a instalat, risipa s-a produs sub ochii săi. Acum o descoperă şeful statului? El a mai susţinut că alocarea a 46% din veniturile bugetului de stat pentru sistemul de asistenţă este îngrijorătoare, susţinând că alte 30 de procente din buget se duc pe salariile bugetarilor: "70% din veniturile bugetului se duc pe asistenţă socială şi salarii. Cu ce se mai pot face investiţii?". Preşedintele a spus că majorarea veniturilor la buget poate să se facă prin combaterea evaziunii şi lărgirea bazei de impozitare, arătând că faptul că suntem în criză nu justifică neplata taxelor.

Oamenii de afaceri au comentat discursul preşedintelui în termeni pesimişti. Florin Pogonaru de la AOAR spune că mai bine ne oprim decât să luăm un nou împrumut care să nu aibă ca scop implementarea altor măsuri în afara celor prevăzute deja în acordul actual. Preşedintele AOAR a mai subliniat că România are de rezolvat probleme care nu ţin neapărat de bani, cum ar fi, de exemplu, schimbarea legislaţiei muncii, pre­văzută în acordul actual, dar care nu a fost implementată. Lipsa unui raţionament logic în ceea ce priveşte prioritizarea măsurilor luate de Guvern va adânci criza în sectorul privat, este de pă­rere preşedintele AOAR.

Omul de afaceri Florin Andronescu, business developer al reţelei de clinici Sanador, spune: "Dacă nimeni nu ne împrumută, înseamnă că nu s-a depăşit criza. Iar în aceste condiţii de ce ar face-o FMI? Şi dacă totuşi o face, ar trebuie să aibă şi argumentaţia necesară, pentru că nicio bancă nu dă bani fără să aibă siguranţa că îi va primi înapoi (...) Oamenii politici nu fac decât afirmaţii politice. S-au creat două lumi paralele (cea politică şi de business - n.red.) şi cred că ar trebui să inventăm şi translatorul".