Deşi bugetul UE trebuie adoptat cu unanimitate la nivelul celor 27 de ţări din Consiliu, plus Croaţia, dezbaterea în jurul acesteia a generat discordie şi polemici intense.
Taberele şi cifrele
Statele UE par împărţite în două tabere, în cea a ţărilor net contributoare stând membrii mai vechi şi mai bogaţi ai Uniunii cum ar fi Germania, Olanda, Marea Britanie, Danemarca, Suedia, Austria, care doresc o reducere a anvelopei bugetare de 1.033 de miliarde de euro propusă de Comisia Europeană pentru perioada celor şapte ani.
Bugetul actual al UE, pentru exerciţiul 2007-2013, a fost de 993 miliarde euro. O reducere substanţială, de circa 150 miliarde euro, a noului cadru bugetar sub plafonul stabilit pentru 2007-2020 a fost cerută ferm în ultimele luni din capitale ca Londra şi Stockholm, argumentul principal fiind că tăierile de austeritate în perioada de recesiune trebuie operate şi la bugetul UE, nu numai în bugetele naţionale.
De cealaltă parte se află aşa-numitul grup al "Prietenilor Coeziunii", format din 15 ţări din Centrul şi Estul Europei, precum şi ţările din flancul sudic al UE - Spania, Grecia, Portugalia - beneficiare nete în ultimul sfert de secol al fondurilor de coeziune. Politica de Coeziune vizează reducerea decalajelor între ţările dezvoltate şi cele nou venite în clubul UE, acestui capitol fiindu-i alocat circa 43% din totalul bugetului UE, celălalt capitol important, cu 44%, fiind Politica Agricolă Comună (PAC), din care se fac plăţile directe pentru fermieri.
Un alt grup de ţări cum ar fi Franţa, Irlanda, Italia, Spania, cu importante sectoare agricole, au interese majore legate de PAC, nefiind dispuse să accepte reducerea acestuia, ameninţând că vor folosi dreptul de veto dacă tăierile vor afecta drastic nivelul banilor promişi fermierilor lor.
Negocierile purtate la nivelul experţilor din Consiliul Afaceri Generale (CAG) nu au produs rezultate notabile în ultimele şase luni. O propunere de compromis făcută la sfârşitul lunii octombrie de către preşedinţia cipriotă a Consiliului UE, care reducea cu 50 miliarde propunerea de 1.033 miliarde de euro a Comisiei, a fost abandonată în urmă cu o săptămână din cauza protestelor grupului de ţări nordice.
Pe de altă parte, Partidul Conservator i-a forţat mâna premierului britanic David Cameron, trecând prin Parlamentul de la Londra o rezoluţie care cere reducerea bugetului UE faţă de perioada 2007-2020. Cameron a ameninţat explicit cu exercitarea dreptului de veto al ţării sale la Consiliul de săptămana aceasta. Suedia, o altă ţară în care opinia publică este obosită de prelungirea crizei din zona euro şi de banii pompaţi în economiile membrilor sudici, a devenit campioana acestei tabere, continuând să propună reduceri de 100-150 miliarde faţă de bugetul actual.
O nouă propunere care reduce nivelul avansat de Comisie cu 75-80 de miliarde, la un nivel total de circa 955 miliarde, a fost făcută săptămâna trecută de preşedintele Consiliul European, Herman Van Rompuy. Propunerea este considerată a avea suportul Germaniei, principalul contributor la bugetul UE. Cancelarul Angela Merkel doreşte neapărat realizarea compromisului şi atingerii consensului, având în vedere că un eşec ar reprezenta un nou semnal prost pentru economia şi starea de spirit din UE. Merkel doreşte şi ca ultimul Consiliu European din acest an, cel din decembrie, să nu mai fie perturbat de tema cadrului bugetar şi să se concentreze pe soluţiile pentru criza din zona euro.
Propunerea Van Rompuy taie 30 de miliarde de euro de la Politica de Coeziune şi 25 de miliarde de la PAC, dezavantajând net ţări ca Polonia, Spania, dar şi România. Franţa şi Irlanda sunt de asemenea nemulţumite de propunerea Van Rompuy, oficiali din toate aceste ţări invocând zilele trecute recurgerea la dreptul de veto ca măsură de ultimă instanţă.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
