Discursul de vineri seară al preşedintelui Traian Băsescu, presărat de veşti bune legate de situaţia economică a României, nu face decât să întărească ideea că politicul nu poate să înţeleagă şi să transmită un mesaj coerent din punct de vedere economic, spun analiştii şi profesorii de economie.
"Eurostat a publicat cifrele anului 2012 şi este foarte important că România este înregistrată cu o datorie publică de 37,8% din PIB şi cu un deficit al bugetului de stat de 2,9%. Saltul de la 9% (în 2008) la 2,9% este enorm şi nu există niciun stat în Uniunea Europeană care să fi avut deficit de 9%, să-l reducă în interval de practic doi ani şi jumătate. A fost un efort uriaş pe care l-au făcut românii."
De fapt, deficitul bugetar de 9% din PIB nu a fost atins în 2008, ci în 2009, când au fost alegerile pentru preşedinţie. Este adevărat că a derapat deficitul şi în 2008 până la 5% pe ESA, mai ales că a fost un an de creştere economică de 7,3%.
"Măsurile pe care le-am luat s-au dovedit corecte şi din punctul de vedere al pieţei forţei de muncă. România are unul din cele mai scăzute niveluri ale şomajului. Tot din Eurostat - această cifră e pentru februarie, dacă nu mă înşel - deci 6,7% şomajul, în timp ce şomajul mediu la nivelul UE e 10,9%."
Deşi şomajul a scăzut în statistici, numărul de locuri de muncă nou-create nu a crescut foarte mult, economia reuşind să recupereze în ultimul an doar 100.000 din cele 600.000 de joburi pierdute în criză. În decembrie 2008 erau 4,8 milioane de angajaţi, iar în februarie 2013 mai sunt doar 4,2 milioane de angajaţi.
"Afirm fără reţineri că România are toate condiţiile să aibă o creştere economică de peste 2 procente anul acesta. Fără să mă bazez neapărat pe recolta care se prefigurează a fi bună în agricultură, dar avem foarte mulţi bani la dispoziţie de la Uniunea Europeană."
Prognoza de creştere economică a preşedintelui este mai optimistă decât cea a analiştilor locali, dar şi a Guvernului, care spun că PIB va creşte cu 0,5 – 1,6% anul acesta.
Miza pe o eventuală creştere economică provenită din absorbţia de fonduri UE este destul de nerealistă, având în vedere că, în primele trei luni ale anului, rata de absorbţie a fondurilor structurale a crescut cu doar 1,58% (303 mil. euro).
România are nevoie de un efort spectaculos pentru ca rata totală de absorbţie să atingă 45-50% la finele anului, de la 13% în prezent.
Lecţia de economie „predată“ la tablă de preşedintele Traian Băsescu nu prezintă decât indicatorii „frumoşi“ ai economiei reale
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
