Politică

Ce au însemnat pentru economie ultimii patru ani de guvernare: trei ani proşti, unul bun

Ce au însemnat pentru economie ultimii patru ani de guvernare: trei ani proşti, unul bun

Autor: Adelina Mihai, Mădălina Dediu Panaete

05.12.2012, 00:07 2042

Economia românească a trecut cea mai dură criză în ultimii patru ani: scăderea abruptă a PIB-ului în 2009 şi în 2010 (de mai bine de 8% cumulat), declinul investiţiilor străine (de la o valoare de 9,5 mld. euro în 2008 la 1 mld. euro în 2012), plecarea unor investitori străini şi absorbţia scăzută de fonduri europene au fost doar câţiva indicatori care au dus la o stagnare e economiei.

În această perioadă, companiile şi statul au concediat 600.000 de angajaţi în această perioadă (deşi în ultimul an s-au "recuperat" 100.000 de joburi), salariile bugetarilor au fost reduse cu 25% în 2010, iar TVA a crescut de la 19 la 24%, o măsură care a şocat întregul mediu de business local. Cu toate acestea, o parte din investitori au continuat să aducă bani în ţară: în 4 ani s-au construit malluri de peste 2,5 miliarde de euro, iar venirea retailerilor Lidl sau H&M în România arată că deşi criza a tăiat din apetitul pentru consum al românilor, există o piaţă care face ca afacerile acestora să reziste profitabile.

În viziunea oamenilor de afaceri, perioada 2008 - 2012 poate fi analizată în funcţie de evenimentele derulate în fiecare an. Liviu Drăgan, directorul general al Totalsoft, unul dintre cei mai mari producători de aplicaţii software de pe piaţa locală, crede că 2009 a însemnat stagnare pe toată linia pentru business, pentru că lumea era speriată de venirea crizei. Totuşi, el admite că firmele nu au făcut reduceri de costuri masive sau eficientizări, pentru că s-au bazat pe cash-ul acumulat în anii anteriori.

"Anii 2010 şi 2011 au fost ani în care am resimţit un fals reviriment. Faptul că băncile europene au pompat bani în ţările-mamă pentru a ajuta economiile lor a adus o oarecare stare de acalmie, care s-a resimţit şi în România", a spus Drăgan, care conduce o com­panie cu peste 500 de angajaţi.

În opinia sa, cel mai rău an pentru econo­mie a fost 2012, deşi analiştii previzionează o "oarecare" stabilitate economică şi o creştere 0 a PIB-ului.

"În spatele acestor indicatori se află o acută lipsă de cash pe piaţă. Companiile susţin că au venituri mai mari decât încasează în realitate. Lipsa lichidităţilor este o urmare a inerţiei cauzate de perioada dintre momentul facturării şi cel al încasării banilor", a mai spus Drăgan.

Anii de criză au readus în limbajul oamenilor de afaceri cuvântul insolvenţă, ca urmare a incapacităţilor de plată sau "fuga" de creditori. Peste 20.000 de firme au intrat în insolvenţă în ultimii cinci ani. O situaţie neaşteptată a fost şi plecarea finlandezilor de la Nokia (din comuna Jucu, jud. Cluj-Napoca), decizie care a lăsat fără loc de muncă peste 3.000 de angajaţi. Însă ce a fost mai rău nu s-a resimţit încă, spune Liviu Drăgan.

"Cred că în 2013 va fi o situaţie mai grea pentru economie, pentru că firmele vor reduce din costuri, deoarece criza nu s-a simţit atât de mult la nivelul salariaţilor. Proprietarii de firme, guvernanţii, au resimţit criza, însă angajaţilor (din mediul privat - n.red.) nu li s-au tăiat salariile, ei se duc cu aceiaşi bani la piaţă. Şi la noi, în cadrul Totalsoft, angajaţii nu au avut reduceri salariale, ba chiar unele salarii au crescut, însă eu, ca acţionar, am fost foarte afectat de lipsa de cash", a spus el. În opinia sa, viitorul guvern va trebui să ducă o politică de maximă austeritate, pentru că este o perioadă de criză.

"Nu cred că va putea micşora TVA sau va modifica cota unică, însă ar putea reduce numărul de locuri de muncă din zona publică. Astfel, nu doar că ar mai reduce din cheltuieli, dar ar spori productivitatea angajaţilor din mediul privat, pentru că va fi o competiţie mai mare pe piaţa muncii", explică Drăgan.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO