Liderul PSD cere suspendarea în parte a deciziei Colegiului de Conducere a ÎCCJ prin care s-a stabilit cum vor fi alcătuitele completele de 5 judecători, Liviu Dragnea acuzând, în cererea de chemare în judecată consultată de MEDIAFAX, că e un act administrativ "nelegal emis cu exces de putere".
Informaţiile apar în procesul pe care preşedintele PSD l-a intentat Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin Cristina Tarcea, şi Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Liviu Dragnea contestă decizia instanţei supreme de a menţine completele de 5 judecători constituite la începutul anului. Controversele privind formarea completelor de 5 judecători de la instanţa supremă au început după ce a intrat în vigoare legea 304, de modificare a legii de organizare judiciară. Aceasta prevede că vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi preşedintele Secţiei Penale nu mai conduc completele de 5 judecători, ci toţi magistraţii din complet sunt traşi la sorţi. Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a anunţat însă că modificările legislative aduse Legii nr.304/2004 nu conţin norme tranzitorii în cazul formării completelor de 5 judecatori aşa că schimbările intră în vigoare abia anul viitor.
În cererea de chemare în judecată consultată de MEDIAFAX, preşedintele PSD solicită:
"1. Anularea în parte a hotărârii de Colegiu 89/4 din septembrie numai în ceea ce priveşte dispoziţiile normative cuprinse în litera D a acesteia deoarece este un act administrativ nelegal emis cu exces de putere
2. Obligarea pârâtelor să adopte o Hotărâre de Colegiu cu respectarea prevederilor art. 19 alin 2(1) şi art 32 din legea 304/2004 privind organizarea judiciară, modificată prin legea 207/2018, în privinţa compunerii completde judecată de 5 judecători în materie penală, în acord cu dispoziţiile legale şi limitele de competenţă stabilită prin Constituţie.
3. Până la soluţionarea cererii de anulare, suspendarea în parte a actului administrativ.
4. Sesizarea CCR cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor articolului 32 alin 1 din legea 304/2004, în măsura în care acestea se interpretează în sensul că obligaţia preşedintelui ÎCCJ şi a Colegiului de conducere de a stabili numărul şi compunerea completelor de judecată este în toate cazurile la începutul fiecărui an chiar şi atunci când intervine o modificare legislativă cu aplicare imediată, iar evenimentul legistlativ este plasat temporal pe parcursul anului, nu la începutul sau sfârşitul acestuia".
Înainte de această chemare în judecată, avocaţii lui Liviu Dragnea au depus, pe 29 septembrie 2018, la instanţa supremă, o plângere prealabilă pentru a lua măsuri privind constituirea completelor, însă instanţa supremă şi Colegiul de conducere a acesteia au refuzat să revoce hotărârea.
"Actul administrativ ce face obiectul prezentei cauze este viciat profund prin interpretarea dată de către pârâte , peste competenţele stabilite de lege, în contra prevederilor constituţionale referitoare la separaţia puterilor în stat. În sensul legii, cazul bine justificat reprezintă acele împrejurări legate de starea de fapt şi de drept care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ, iar paguba iminentă constă în prejudiciul material viitor şi previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcţionării unei autorităţi publice sau a unui serviciu public. Motivul de nelegalitate afectează actul administrativ dedus judecăţii deoarece se bazează pe o interpretare arbitrară contrară legii a dispoziţiilor legale", se mai arată în cererea de chemare în judecată.
Preşedintele PSD acuză instanţa supremă şi Colegiul de conducere că şi-au asumat aplicarea selectivă a prevederilor legii 304/2004, "fără nicio justificare legală, cu consecinţa periclitării situaţiei juridice a proceselor înregistrate după data de 23 iulie 2018".
Totodată, Liviu Dragnea susţine că nerespectarea normelor privind compunerea completelor de judecată şi vicierea procesului de repartizare aleatorie afectează însăşi legalitatea hotărârilor judecătoreşti promulgate ulterior datei de 23 iulie 2018, data intrării în vigoare a noilor dispoziţii.
"Suntem, aşadar, în cazul unei aplicări selective a dispoziţiilor legii 304/2004 privind organizarea judiciară, aşa cum a fost modifcată prin legea 207/2018, ceea ce constituie un veritabil exces de putere cu consecinţa anihilării rolului constiutuţional al uneia dintre puterile statului – cea legislativă şi încălcării dreptului de acces al cetăţenilor la o instanţă independentă şi imparţială", concluzionează liderul PSD.
Dosarul deschis după ce Liviu Dragnea a acţionat în instanţă ÎCCJ şi Colegiul de conducere al instituţiei împotriva hotărârii privind constituirea completelor de judecată a fost înregistrat pe 5 octombrie la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel.
