Ce declaraţii şi ce răspunsuri la întrebările jurnaliştilor au dat ministrul Bugetului, Liviu Voinea, şi ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, după şedinţa de guvern din 15 mai

Daniel Constantin: /.../ finanÅ£area din fonduri europene, limita maximă pentru această categorie fiind de 15.000 de euro. ÃŽn al doilea rând, asigurarea resurselor financiare necesare pentru realizarea producÅ£iei agricole, un fel de capital de lucru pe care putem să-l oferim prin această creditare fermierilor, până la 25.000 de euro per beneficiar. Åži cea de a treia componentă ÅŸi cea mai importantă, complementară măsurii de finanÅ£are cu fonduri europene: asigurarea contribuÅ£iei individuale la finanÅ£area proiectelor de investiÅ£ii contractate pentru finanÅ£area din fonduri europene nerambursabile pentru beneficiarii măsurilor de investiÅ£ii din PNDR, în special pentru cei care care accesează măsura 1.2.1 în acest an, măsura privind înfiinÅ£area fermelor de familie. Practic, Ministerul Agriculturii va avea la dispoziÅ£ie, după ce va fi semnat un ordin comun de către ministerul Agriculturii ÅŸi ministerul de FinanÅ£e, un fond de 300 de milioane de lei, pentru început. Acesta va fi pus la dispoziÅ£ia unor instituÅ£ii bancare.

Aceste instituţii bancare vor acorda aceste microcredite în condiţiile care vor fi stabilite prin caietul de sarcini elaborat de către Ministerul Agriculturii, dar condiţii care vor avea la bază în primul rând o perioadă de graţie pe care o acordăm fermierilor, care poate fi între 1 şi 3 ani de zile, un credit pe o perioadă ceva mai relaxată, de până la 10 ani, dar şi garantarea acestor credite, nemaifiind nevoie ca fermierul să vină cu fonduri, cu active proprii pentru a garanta creditele respective. Practic, încercăm cu această măsură ca beneficiarul să meargă o singură dată la Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, unde va depune atât cererea de finanţare din fonduri europene cât şi cererea de credit, aceasta mergând mai departe, la banca respectivă, mai departe mergând la Fondul de Garantare, nemaifiind nevoie ca fermierul să meargă la toate aceste instituţii atunci când doreşte să implementeze un astfel de proiect. Vizăm prin aceste măsuri, care sunt complementare, înfiinţarea a cel puţin 1.000 de ferme de familie în România din fonduri europene şi fonduri proprii obţinute din această creditare şi garantare. Pe de altă parte, sigur că vor fi sume care vor rămâne la dispoziţia celor care sunt interesaţi pentru a contracta credite pentru capital de lucru. Ştim foarte bine, şi în această perioadă, când suntem în perioadă de campanie agricolă, nu există de foarte multe ori sumele necesare pentru a începe culturile respective, pentru a investi în culturile respective. Şi atunci cred că e nevoie să venim cu un credit, nu foarte mare, de 25.000 de euro, capital de lucru pe care să-l punem la dispoziţia fermierilor, la care nu este nevoie să vină, repet, cu o garanţie, totul fiind garantat în proporţie de 80% de către Fondul de Garantare.
Acestea sunt principalele prevederi. Sigur că măsurile pe care le urmărim, dincolo de crearea unei clase de mijloc, aşa cum am mai spus, în agricultura românească, prin înfiinţarea acestor ferme de familie, cred că prin faptul că putem să facilităm şi cumpărarea de terenuri prin aceste credite, stimulăm şi ceea ce înseamnă comasarea fermelor, comasarea terenurilor agricole, astfel încât exploatarea să fie mult mai eficientă. Acestea sunt pricipalele prevederi. Sigur că vă punem la dispoziţie întreg actul normativ, ca şi conceptul integrat pe care l-am definit deja pentru ferme de familie.

Simt nevoia să vă mai spun un singur lucru - o să-l detaliem şi la momentul în care se va lansa măsura 1.2.1. Avem proiecte tip, sigur că finanţăm mai multe categorii de investiţii, dar sunt şi şase proiecte tip pe care le punem la dispoziţia beneficiarilor în mod gratuit pentru a începe aceste investiţii, plecând de la necesităţile identificate în piaţă. În primul rând, proiect tip pentru ferma de faci destinată producţiei de lapte, pentru maxim 20 de capete, ferma de legume în câmp, maxim 2 hectare, ferma de legume în spaţii protejate în maxim 1000 de mp, livada de pomi şi arbuşti fructiferi maxim 5 hectare; ferma pentru creşterea păsărilor, găini ouătoare, maxim 4.000 de capete; fermele de creştere şi îngrăşare porci, maxim 100 de capete. Deci, sunt 6 proiecte tip pe care le elaborează în momentul de faţă Ministerul Agriculturii. Ele vor fi puse la dispoziţia gratuită a beneficiarilor, dar sigur că şi cei care vor să înceapă afaceri în alte domenii eligibile pe măsura 1.2.1 pot face cu proiectele proprii, pe care le pot elabora. Vă mulţumesc.

Liviu Voinea: Bună ziua. ÃŽn primul rând, vreau să remarc cifra de creÅŸtere economică pe trimestrul I: 2,1%. Este superioară la nivel de an, cifrei pe care s-a fundamental bugetul. Este în aÅŸteptările noastre, dar aÅŸa cum am spus ÅŸi atunci când am construit bugetul, am construit un buget conservator. Ne-am bazat doar pe 1,6% creÅŸtere, tocmai pentru a avea spaÅ£iu în eventualitatea unei creÅŸteri superioare. O creÅŸtere sănătoasă se bazează pe exporturi ÅŸi pe producÅ£ie industrială, cu precădere.

În legătură cu şedinţa de guvern de astăzi, vreau să vă prezint decizia guvernului de a modifica venitul minim garantat şi alocaţia pentru sprijinul familial, în sensul creşterii substanţiale a acestora, ca măsură de protecţie socială faţă de liberalizarea graduală a preţului la energie electrică şi la gaze naturale. Această liberalizare, după cum ştiţi, va avea loc într-un interval de timp determinat, între 3 şi 6 ani, dar măsurile se iau începând cu 1 iulie. Pentru alocaţia de sprijin familial, într-o singură etapă, la 1 iulie, creşte în medie cu 30%. Vă dau un exemplu: pentru o familie cu doi copii, alocaţia creşte de la 60 la 80 de lei pe lună. Iar în ce priveşte venitul minim garantat, este o creştere în două trepte: cu 8,5% la 1 iulie şi cu 4,5% la 1 ianuarie 2014, crescând, în medie, de la 191 de lei la 217 lei. Creşte, de asemenea, numărul beneficiarilor. La venitul minim garantat, în prezent sunt 214.000 de familii de beneficiari. Numărul lor va creşte la 279.000 de la 1 iulie şi la 307.000 la 1 ianuarie. Deci, practic, creşte cu aproape 100.000 de familii numărul beneficiarilor venitului minim garantat, iar în ce priveşte alocaţia pentru susţinerea familiei, creşte de la 307.000 de familii la 444.000 de familii. Sunt cifre rotunde, nu vă dau tot ce e după virgulă, dar, în principiu, creşte deci cu 140.000 de familii. Deci, o creştere substanţială atât a celor care beneficiază - practic, sunt peste 700.000 de familii, deci peste două milioane de cetăţeni care benficiază de această măsură de protecţie socială. În acelaşi timp, e o măsură absolut necesară.

Care a fost logica din spatele acestei măsuri? Liberalizăm treptat preţul la gaze şi la energie, pentru a ne alătura normelor europene, liberă concurenţă, însă taxăm companiile energetice pentru profitul suplimentar pe care ele îl realizează tocmai din liberalizarea preţului la gaze şi o parte din banii pe care îi primim din această taxă suplimentară se duc în subvenţii directe către clienţii vulnerabili. Am considerat, împreună cu experţii Băncii Mondiale, că măsura existentă deja, cea mai eficientă deja în practică, este aceasta a venitului minim garantat, precum şi alocaţii pentru sprijin familial. Deci nu are sens să mai inventez o subvenţie nouă pe care acum s-o ţinteşti, ci să măreşti nivelul acestor două tipuri de ajutoare sociale, care sunt în practică şi sunt funcţionale şi bine ţintite.

Ca impact bugetar, măsura a fost prevăzută încă de la începutul anului, deci încă de când s-a făcut bugetul atât pe partea de venituri din taxare, cât şi pe partea de cheltuieli. Deci, nu influenţează negativ bugetul.

Dacă aveţi întrebări, vă stau la dispoziţie.

Reporter: Vorbeaţi despre impactul bugetar. Pe partea de venituri din taxare, cât aţi putea să obţineţi într-un an de zile? Potrivit informaţiilor pe care le deţin de la companiile energetice, din această suprataxare ar reveni bugetului în jur de un miliard de lei.

Liviu Voinea: Noi am bugetat numai de la producătorii de gaze naturale, dacă nu mă înşel, aproximativ 700 de milioane de lei. Or, tot ceea ce ne costă această măsură pe jumătate de an - mă rog, cele două măsuri pe jumătate de an, venitul minim garantat şi alocaţia pentru sprijinul familiei - înseamnă aproximativ 200 de milioane de lei.

Întrebare: Deci 200 de milioane din 700 de milioane, cât obţineţi.

Liviu Voinea: 200 din 700, da. Deci banii sunt acolo, da.

ÃŽntrebare: Åži restul banilor unde se duc?

Liviu Voinea: La bugetul general consolidat.

Reporter: Am o rugăminte: să-mi spuneţi dacă această măsură înlocuieşte definirea unui consumator vulnerabil.

Liviu Voinea: Nu, se bazează pe definirea unui consumator vulnerabil, şi această definire a avut loc prin legea energiei electrice şi a gazelor naturale din 2012, şi vă dau definiţia clientului vulnerabil: "clientul final aparţinând unei categorii de clienţi casnici care din motive de vârstă, sănătate sau venituri reduse se află în risc de marginalizare socială şi care pentru prevenirea acestui risc beneficiază de măsuri de protecţie socială de natură financiară şi de alte facilităţi". În interpretarea noastră, împreună cu experţii Băncii Mondiale, care ne-au ajutat pe o perioadă de trei luni - a fost o misiune de asistenţă a Băncii Mondiale -, am considerat că cel mai aproape de această categorie se află cei care şi în prezent primesc venit minim garantat şi alocaţie pentru susţinerea familiei. Mai mult, nivelul acestora a fost extins, tocmai v-am spus, în mod substanţial cu câteva sute de mii de familii.

Reporter:Care sunt criteriile prin care extindeţi numărul lor? Adică, cum se aplică exact? Dacă până acum erau incluse în aceste criterii doar 214.000 de familii la venitul minim garantat şi 307.000...

Liviu Voinea: Sunt două tipuri de mecanisme. În primul rând, creşte nivelul venitului minim garantat şi al alocaţiei. Implicit, mai multe familii se înscriu în această categorie - e primul criteriu. De asemenea, există o listă - şi aceasta încă n-a fost luată în calcul, deci nivelul beneficiarilor va creşte suplimentar în lunile următoare. Există o listă de active pe care, dacă le ai, te califici să primeşti aceste ajutoare sociale. Unele dintre aceste active sunt extrem de restrictive, sunt lucruri de bun-simţ - să ai, nu ştiu, un televizor sau să ai la ţară câţiva metri pătraţi, şi atunci nu primeşti, deşi tu eşti într-adevăr în nevoie să... Şi atunci, şi prin eliminarea, perierea acestei liste de active, care practic te descalifică de la primirea ajutorului, creşte numărul beneficiarilor.

Reporter:Domnule ministru Constantin, o întrebare: după estimarea dvs., cam în cât timp poţi să accesezi un credit, un microcredit pe măsura 1.2.1, acesta de 125.000 de euro?

Daniel Constantin: Agenţia de Plăţi va putea să primească proiecte pe Măsura 1.2.1 începând cu 15 iunie.

Reporter:Şi soluţionarea unei astfel de cereri cam cât timp va dura?

Daniel Constantin: Este adevărat că aici avem o oarecare problemă, pentru că încă există la agenţiile de plăţi problema de personal, personal care nu este suficient, şi atunci evaluarea proiectelor de multe ori întârzie. O să facem toate eforturile astfel încât să reuşim până la sfârşitul acestui an să evaluăm toate proiectele şi să începem investiţiile. Vreau să mai punctez un lucru. Ordonanţa de urgenţă, odată publicată în Monitorul Oficial, practic va începe după aceea procesul de transmitere, de licitare a banilor respectivi către o instituţie bancară, după care, sigur că într-un termen, sper eu, care să fie în acelaşi timp cu data de 15 iunie, să putem să acordăm şi aceste facilităţi bancare, aceste facilităţi de credit.

Reporter:V-am întrebat asta pentru că aţi spus că veţi... Cumva, legea presupune înfiinţarea a 1.000 de ferme familiale, şi nu ştiam în ce perioadă aţi luat în calcul această...

Daniel Constantin: Cu cât mai repede, cu atât mai bine.

Mihai Peticilă: Până la sfârşitul anului în niciun caz.

Daniel Constantin: Vreau să vă mai spun un lucru: în anul 2014 vom continua implementarea acestui concept de ferme de familie, probabil cu fonduri mult mai mari. 50 de milioane de euro avem la dispoziţie în acest an. Sunt practic fondurile pe care le-am redistribuit de la alte măsuri. Odată ce vom intra pe noul program naţional de dezvoltare rurală, alături de zonele defavorizate, alături de sectorul laptelui, vom pune ca prioritate ferma de familie, şi practic cred că vom avea alocări financiare mult mai mari şi în condiţii mult mai bune. Din păcate, regulamentul european, care se va modifica, în acest moment nu permite o rată a cofinanţării mai mare de 40, 50 sau 60%. Intenţia noastră este ca pe viitorul regulament, pe viitorul Program naţional de dezvoltare rurală, să avem o cotă de cofinanţare, deci partea nerabursabilă, care să ajungă undeva în jurul procentului de 80%.

Reporter: Ca să scurtăm totul, putem să-l numim programul "Prima fermă"? Pentru că numai...

Daniel Constantin: Nu! Puteţi să-l numiţi "Ferma de familie". Şi practic este... puteţi să-l definiţi ca un proiect pilot în anul 2013, care, dacă va avea succes - şi sunt convins că va avea succes -, va fi extins în anul 2014 până în 2020

Reporter:Domnule ministru Voinea, spuneaţi că acest venit minim garantat şi alocaţia de susţinere a familiilor au fost majorate ca să-i susţină pe cei neajutoraţi să-şi plătească facturile mai mari la energie.

Liviu Voinea: Pe cei aflaţi în dificultate, da?

Elena Ungureanu: Asta înseamnă că vor fi creşteri, de fiecare dată când se va scumpi energia, la venitul minim garantat? Pentru că, da, îi ajuta acum când se scumpeşte gazul, când se scumpeşte lumina cu 8%, respectiv 2%. Dar se va mai scumpi energia, şi atunci vreau să vă întreb dacă se va face încă o majorare şi încă o majorare, până când se liberalizează piaţa energiei.

Liviu Voinea: Nu se va face altă majorare. Este în două trepte venitul minim garantat, deci şi de la 1 ianuarie este a doua treaptă, dar creşterea pe care o acordăm începând cu 1 iulie este îndestulătoare pentru a acoperi creşterile programate până la sfârşitul anului 2014. Începând cu anul 2015 urmează să intre în vigoare un nou mecanism, care va elimina diferitele tipuri de mecanisme gen venit minim garantat, ajutor de susţinere a familiei etc., se va numi ajutorul unic de familie, le va îngloba pe toate, şi se lucrează, iarăşi împreună cu Banca Mondială şi cu Ministerul Muncii, la definirea acestui mecanism. Deci până la acel moment aceste creşteri sunt suficiente pentru a compensa creşterile de preţuri, care sunt graduale. De exemplu, la energie electrică, după cum ştiţi, nu creşte preţul, ci se liberalizează piaţa. Efectul liberalizării pieţei nu poate fi prevăzut cu certitudine. De exemplu, în primul trimestru el nu a condus la o creştere de preţuri; în al doilea trimestru el poate conduce la o creştere de preţuri, undeva la 2-3%. Luând în calcul toate aceste elemente şi având în vedere baza diferită de calcul, că 2% la preţul energiei nu este acelaşi lucru cu 8% sau chiar cu 2% la venitul minim garantat, că au o altă bază de calcul, noi apreciem că aceste creşteri sunt suficiente. Sigur, am fi vrut să fie chiar mai mari, dar sunt suficiente pentru a acoperi ceea ce-şi propun să acopere, şi anume impactul liberalizării graduale a preţului la gaze şi la energie electrică. De asemenea, o măsură care fusese negociată de guvernul anterior, de guvernul Boc, nu mai este aplicată, în urma renegocierii cu partenerii internaţionali, şi anume eliminarea tarifelor sociale. Tarifele sociale nu se mai elimină - ele trebuia eliminate la 1 aprilie; nu se elimină. Face parte din ceea ce am negociat cu partenerii noştri internaţionali, deci o altă măsură care protejează consumatorii vulnerabili.

Reporter:Deci să înţeleg că se transformă într-un singur ajutor mai mare şi venitul minim garantat, şi alocaţia de susţinere a familiei, şi ajutorul pentru lemne?

Liviu Voinea: Începând cu 2015. Ajutorul pentru încălzire..., va avea loc o creştere a acestui ajutor în luna noiembrie, atunci intervine necesitatea acestui ajutor, şi tot ca parte a pachetului de compensare pentru creşterea preţului la gaze şi la...

Reporter:Cu cât va creşte acest ajutor ?

Liviu Voinea: Nu este încă stabilit. Dacă era stabilit, îl dădeam în acest moment, cu această ocazie. Se fac încă toate calculele necesare.
Reporter:Mulţumesc.

Liviu Voinea: Cu plăcere.

Reporter:Domnule Voinea, având în vedere rezultatele economice de pe primul trimestru ale României, există posibilitatea revizuirii în creştere a prognozei de evoluţie a PIB pentru acest an?

Liviu Voinea: Eu am exprimat o opinie în nume personal - că PIB va creşte cu cel puţin 2% în acest an, şi datele pe primul trimestru par să confirme acest lucru. Revizuirea... dacă va avea loc, o revizuire a prognozei se va face în al doilea semestru, cu ocazia bugetului revizuit.

Reporter:Domnule Constantin, am câteva întrebări legate de protocolul pe care l-aţi semnat cu Biserica. Spuneaţi acolo că o să existe nişte seminarii, nişte excursii. Ce presupun excursiile, cine o să le plătească?

Daniel Constantin: Acolo sunt câteva activităţi foarte clar trecute şi alte activităţi care probabil că vor fi dezvoltate pe măsură ce va fi implementat protocolul de colaborare. Cred că primul lucru care va fi făcut va fi acela de a participa la colocviile pe care Patriarhia le are, înţeleg, lunar în Bucureşti. Atunci va participa cineva de la Ministerul Agriculturii, care va aduce informaţiile cu privire la ultimele măsuri pe care le vom implementa, cum sunt şi cele pe care le-am prezentat astăzi, aici, adică acest concept integrat de ferme de familie.

Reporter:Dar bani din partea ministerului ?

Daniel Constantin: Nu există nicio alocare bugetară suplimentară. Am observat intenţiile dvs, ale presei în general. Nu există alocări bugetare suplimentare pentru aceste acţiuni.

Reporter:V-aţi gândit la tipărirea unei broşuri pentru acest protocol ?

Daniel Constantin: Nu. Sunt, probabil, broşurile care se tipăresc deja în cadrul caravanei de promovare a măsurilor din PNDR. Sunt broşuri care sunt în planul anual de tipărire, de informare publică şi probabil că o parte dintre ele vor merge şi pe această zonă a bisericii către beneficiari. Eu cred că este, repet, credinţa, religia sunt extrem de importante în mediul rural. Preotul, alături de învăţător, alături de medic, prezintă credibilitate foarte mare în mediul rural, la care cred eu că toate măsurile pe care le vom lua vor ajunge şi vor fi mult mai credibile decât până în prezent.
Reporter: Şi mai am o singură întrebare. Biserica a luat nişte fonduri europene pentru dezvoltarea unor ferme. Acest lucru a stat la baza acordului?
Daniel Constantin: Nu. Eu nu am multe informaţii, despre o singură investiţie ştiu, începută şi chiar finalizată, dacă nu mă înşel. N-am cunoştinţe de mai multe ferme şi nici nu s-a discutat aşa ceva.

Reporter: Ne puteţi da câteva detalii despre intermedierea pe care o vor face băncile pentru beneficiarii acestei ordonanţe de urgenţă? Ce instituţii bancare şi-au arătat interesul, cam câte sunt şi dacă vorbim şi despre o dobândă şi cam cât ar fi, dacă s-a discutat?

Daniel Constantin: N-aş putea să vă spun despre interesul instituţiilor bancare până în acest moment, pentru că nu am fost sigur pe sumele disponibile până am intrat în şedinţa de guvern. Ca atare, nu am avut discuţii cu băncile cu privire la modalitatea în care vom desfăşura această acţiune. Însă vor fi cu siguranţă norme pe care le stabili Ministerul Agriculturii, va fi o licitaţie, instituţiile interesate vor putea participa la această licitaţie. Ministerul sigur că va pune în aceste norme anumite condiţii pe care noi le considerăm utile pentru beneficiari, pentru fermieri. Am dat câteva exemple, le repet. În primul rând, o perioadă de graţie de 1-3 ani de zile, o perioadă mai mare de acordare a creditelor de până la zece ani. Pe de altă parte, sigur că vom încerca să discutăm şi anumite dobânzi mult mai bune decât cele care sunt în momentul de faţă pe piaţă, care, sigur, să stimuleze fermierii să meargă către această cale. Dar cred eu că, având deja un credit care este garantat în proporţie de 80%, măsurile respective şi creditele vor fi accesate şi solicitările vor fi mult mai mari decât sumele pe care le avem. Şi mizez pe Ministerul de Finanţe că vom putea în viitor să mărim această alocare bugetară pentru un sector extrem de important, care, aşa cum am văzut din cifrele economice, a avut o contribuţie importantă chiar şi în anul 2012, atunci când, aşa cum ştiţi, am avut şi secetă. Mizăm anul acesta pe o contribuţie mult mai importantă a agriculturii.

Reporter: Domnule ministru Voinea, în legătură cu taxarea veniturilor suplimentare la companiile energetice, ştiu că principala justificare a fost tocmai aceasta - să obţină venituri necesare pentru ajutorarea familiilor cu probleme, în urma liberalizării preţurilor, în special la gaze. În condiţiile în care se folosesc doar 200 de milioane de lei din 700 de milioane de lei, cât se obţin din suprataxare, mai este justificată această suprataxare?
Liviu Voinea: Da, este justificată suprataxarea, mai ales că discutăm deocamdată de jumătate de an. Or, această măsură va continua şi în 2014, un an întreg.

Reporter: Păi sunt 700 de milioane...

Liviu Voinea: Urmăriţi-mă o secundă! 700 de milioane sunt pe tot anul, da? 200 de milioane aproximativ sunt pe jumătate de an, cu o măsură care este incompletă, întrucât venitul minim garantat va creşte într-o a doua treaptă de la 1 ianuarie. De asemenea, ajutorul pentru încălzire, despre care am făcut un pic vorbire, dar va intra în vigoare din luna noiembrie. Ca urmare, pe ansamblul întregului an următor, aceste sume se compensează. Mai mult decât atât, este o regulă în finanţe: cheltuielile sunt certe, veniturile sunt incerte. Deci, ceea ce ştim sigur este că trebuie să cheltuim. Veniturile respective sunt planificate în mod conservator, dar trebuie realizate şi ele se realizează, în unele cazuri, trimestrial, în timp ce plăţile se fac lunar.

Reporter: Suprataxarea se aplică de la 1 februarie. Ca să fie mai clar, pentru anul viitor, pe ce venituri vă bazaţi sau ce venituri estimaţi şi ce cheltuieli?

Liviu Voinea: Vom vedea când facem bugetul anului viitor. Deocamdată nu suntem acolo. Sperăm ca bugetul anului viitor să fie un buget multianual care să includă şi bugetul lui 2015, nu doar al lui 2014, să fie, de asemenea, un buget care poate să ia în calcul deja o rediscutare a întregului sistem de redevenţe, ceea ce înseamnă o cu totul altă discuţie privind veniturile bugetare. Deci este prematur să vă răspund la această întrebare.
Reporter: Bine, vorbeam..., mă refeream strict la această problemă, nu la cheltuieli şi venituri în general.

Liviu Voinea: Deci din punctul de vedere al consumatorului vulnerabil, toate cheltuielile pentru asigurarea plăţilor pentru consumatorii vulnerabili anul viitor se vor îndrepta spre un miliard de lei, luând în calcul şi mărirea venitului minim garantat, luând în calcul şi ajutorul de încălzire. Vom vedea, pe de altă parte, veniturile din ce se vor compune, dacă se vor compune dintr-o schimbare a modului de calcul, din alte redevenţe. Este prematur în acest moment.

Reporter: Domnule ministru al agriculturii, câteva precizări... În primul rând vă rog să ne spuneţi care este valoarea proiectelor care pot fi depuse pentru ferme familiale?

Daniel Constantin: Vă referiţi pe 1.2.1?

Roxana Neagu: Da, pe 1.2.1.

Daniel Constantin: Valoarea proiectelor poate ajunge până la 125.000 de euro, valoarea nerambursabilă neputând depăşi 50.000 de euro, dacă nu mă înşel, sper să nu greşesc.

Reporter: 50.000 de euro valoarea nerambursabilă. Dar atunci valoarea maximă a microcreditului în cazul în care este luat pentru cofinanţare? Aţi spus că sunt trei categorii.

Daniel Constantin: Valoarea microcreditului poate ajunge la 75.000 de euro, exact diferenţa de care vorbeam. Sunt trei categorii de microcredite. O să fac încă o dată această precizare: în primul rând este vorba de un microcredit de 15.000 de euro pe beneficiar pentru realizarea de obiective de investiţii de mici dimensiuni în domeniul agricol, neeligibile pentru finanţare din fonduri europene. Şi aici fac o mică paranteză - de exemplu achiziţia de animale nu este eligibilă prin fonduri europene. Dacă vrem să dezvoltăm sectorul zootehnic acolo unde din păcate efectivele au scăzut în ultimii ani, trebuie să dăm posibilitatea beneficiarilor să facă şi această achiziţie de animale. Deci, în principal acele elemente neeligibile prin PNDR le putem finanţa cu aceste microcredite. A doua linie de microcredit se referă la asigurarea resurselor financiare pentru realizarea de producţii agricole, un fel de capital de lucru pe care îl dăm pentru începerea campaniei respective. Cea de a treia categorie de 75.000 de euro microcredit se acordă pentru asigurarea contribuţiei individuale la finanţarea proiectelor de investiţii contractate pentru finanţarea din fonduri europene, în special pe măsura 1.2.1, fermele de familie.

Reporter: Şi, pe această măsură pentru fermele de familie, aveţi în vedere un anumit tip de fermier, cel care are o gospodărie mică sau orice fel de fermier poate să vină şi să depună proiect pentru a-şi face fermă familială?

Daniel Constantin: Categoriile de beneficiari sunt bine definite şi în măsura 121, dar şi în această ordonanţă care introduce practic această microcreditare, nu modifică ordonanţa respectivă o altă lege sau o ordonanţă de urgenţă, ci pur şi simplu este o ordonanţă care introduce conceptul de sprijin asupra fermelor de familie. Beneficiarii sunt atât persoane fizice care au deja începută o activitate agricolă, cât şi cele care nu au o activitate agricolă începută, punctajul şi diferenţierea făcându-se în funcţie de punctajul pe care îl are măsura 121 şi care este deja prezentat pe site-ul APDRP. De asemenea, pot fi eligibile persoanele fizice autorizate, societăţile cu răspundere limitată, întreprinderi individuale, întreprinderi de familie, societăţi agricole. Deci, sunt mai multe categorii de beneficiari. Domeniile principale le-am spus şi le-aş repeta cu acrodul dvs, pentru că sunt foarte importante. Pe zona de zootehnie punem accent în principal pe dezvoltarea fermelor pentru creşterea vacilor pentru lapte. Acolo ştiţi că am avut anumite probleme şi cred că este important dintr-o perspectivă, perspectiva anului 2015, atunci când va fi eliminată cota de lapte. Cred că trebuie să pregătim competitivitatea fermierilor din România, astfel încât să facă faţă competiţiei laptelui care va veni de pe pieţele externe, de pe piaţa unică, de fapt din Ungaria, din Austria sau chiar şi din Danemarca, nu o să mai fie o problemă atât de mare transportul.

De aceea punem accent de această dată atât cu fonduri europene, cât şi prin acest concept de microcreditare pe dezvoltarea fermelor de vaci pentru lapte. De asemenea pentru zona de legumitură, foarte importantă, ştiţi cu toţii că, sigur, chiar dacă nu este un procent atât de mare cât se vehiculează, importăm foarte multe legume. Şi atunci cred că este de interes pentru noi toţi să-i ajutăm pe cei care au deja o exploataţie de dimensiuni mai mici, care produc doar pentru familia lor, să producă şi pentru piaţă. Sau înfiinţarea de noi exploataţii care să intre pe această piaţă producând pentru ea de la prima producţie. Şi atunci sunt două categorii beneficiari aici: fermele de legume în câmp, maximum 2 hectare, fermele de legume în spaţii protejate, mă refer la sere, solarii, cu o suprafaţă de maximum 1.000 de metri pătraţi. De asemenea, pomii fructiferi şi arbuştii fructiferi sunt extrem de importanţi pentru noi. Din 2014 noua Politică Agricolă Comună, reforma Politicii Agricole Comune va introduce o măsură de conversie-replantare a livezilor, deci putem să dezvoltăm încă o dată zona de fructe de această dată. Venim în întâmpinarea celor care doresc încă de anul acesta să dezvolte astfel de proiecte, oferind proiecte tip pentru livezile de pomi şi arbuştri fructiferi de maximum 5 hectare. De asemenea, zona de zootehnie, creşterea păsărilor, găinilor ouătoare de maximum 4.000 de capete şi nu în utlimul rând ferma de creştere şi îngrăşare porci, maximum 100 de capete. Sunt proiecte tip, gratuit, pe care le punem la dispoziţia beneficiarilor interesaţi.

Reporter:Mai am două întrebări scurte. Cât timp mai au la dispoziţie fermierii ca să şi termine aceste proiecte, să şi primească banii, deconturile să fie făcute la timp, pentru că deja suntem aproape de mijlocul lui 2013, 2014...

Daniel Constantin: Da, am discutat deja acest lucru, nu va exista niciun fel de problemă, chiar dacă aceste proiecte vor începe implementarea în anul 2014, eu sper cât mai repede, la începutul lui 2014 să înceapă implementarea.

Reporter: Încă o întrebare: pe ce fel de an agricol mizaţi în 2013, unul bun sau unul mai puţin bun, astfel încât să se adeverească estimarea făcută de domnul ministru Voinea pentru creşterea economică de 2%?

Daniel Constantin: Eu îmi doresc nu un an bun, îmi doresc un an foarte bun. Să vedem în ce măsură lucrul acesta se va concretiza. Am văzut şi prognozele pe care instituţiile europene le-au dat vizavi de producţia agricolă din România. La grâu acolo producţia estimată era în jur de 5,8 milioane de hectare, vă reamintesc că în anul 2011 ne-am apropiat de 7 milioane de hectare, în anul 2012 am avut o producţie de 4,8 milioane de hectare. Deci categoric este mult mai bună decât anul trecut, dar nu o producţie record, aşa cum s-a înregistrat în anul 2011, atunci când ne-a ajutat Dumnezeu şi a plouat tot timpul. Eu vreau însă să trag un semnal de alarmă şi am tras şi ieri acest semnal de alarmă vizavi de seceta care se anunmţă în lunile iulie şi august. Sigur că ministerul de această dată, având timpul necesar, anul trecut, aşa cum ştiţi, am fost numit ministru al agriculturii în luna mai, seceta a venit imediat în iunie, iulie, august. Nu am putut să luăm cele mai bune măsuri, pe care ni le-am fi dorit. Anul acesta, încă din luna decembrie, ianuarie, grupurile de lucru pe care le-am constituit au gândit un set de măsuri care să prevină eventualele efecte ale secetei. Nu mai vorbesc de ordonarea activităţii de la ANIF, acolo unde prin această ordonare s-a obţinut o reducere a preţului la energie cu 20%, dar vreau să vorbesc în primul rând de o măsură pe care a adoptat-o guvernul acum o lună de zile, şi anume o ordonanţă care ne va permite să realizăm prima umplere a canalelor de irigaţii, a canalelor magistrale, astfel încât apa să fie mai aproape de beneficiari, iar costurile de irigat să fie mult mai mici. Ca efect, în această lună am văzut cifrele de la Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, sunt deja contractate pentru a fi irigate peste 400.000 de hectare. Anul trecut s-au irigat 120.000 de hectare. Cifrele arată bine, sper să se şi ralizeze aceste hectare, să fie irigate, pentru a combate zonele care sunt cu risc de secetă, mă refer la Dolj, la Constanţa, zona Dobrogea în general şi uşor din zona Moldovei. Culturile care ar putea fi afectate sunt, aşa cum a fost şi anul trecut, porumb şi floarea-soarelui. Eu sper să nu avem o secetă atât de aspră. Sper ca şi fermierii să fie pregătiţi. Noi suntem pregătiţi cu toate măsurile pe care le putem lua la acest moment. Sigur că putem să vorbim de măsuri mult mai bune după ce vom reuşi să implementăm proiectul de reabilitare a infrastructurii de irigaţii. Deja, anul trecut, predecesorul meu, dar şi continuarea pe care noi am avut-o ne-au adus în situaţia, plăcută spun eu, să avem aproape 100 de milioane de euro din fonduri europene care sunt contractate sau pe cale de a fi contractate pentru reabilitarea infrastructurii secundare. Sigur că marea provocare pe care o avem şi pe care o am este aceea de a reuşi să convingem Comisia Europeană să alocăm 1 miliard de euro pentru refacerea infrastructurii primare de irigaţii.

Reporter: Domnule ministru Voinea, astăzi s-a mai aprobat o ordonanţă de urgenţă prin care s-a suplimentat bugetul acela de împrumut, linia de credit pentru autorităţile locale cu 120 de milioane de lei şi era acolo, la motive, că au fost cereri de credite mai mari decât bugetul iniţial de 600... Cam cu cât s-a depăşit?

Liviu Voinea: Nu, nu s-a depăşit. Abia acum s-a ajuns la nivelul iniţial. Nivelul iniţial aprobat a fost de 800 de milioane de lei, din care, într-o primă fază, în luna martie, s-au dat 500 de milioane de lei, diferenţa fiind dată, suplimentată pentru împrumuturi pentru absorbţia de fonduri europene. Apoi a venit în Parlament această ordonanţă şi am mai primit 180 de milioane de lei prin amendament în Parlament, deci s-au făcut 680, şi noi astăzi am mai adăugat 120. Până la sfârşitul lunii aprilie se cheltuiseră 500 de milioane. La începutul lunii mai s-a ţinut comisia şi s-au distribuit, s-au aprobat cei 180 de milioane suplimentari, astăzi s-au mai dat 120, practic, pentru a se satisface toate solicitările din teritoriu.

Reporter: Şi acum cum stăm cu arieratele?

Liviu Voinea: Bine.

Reporter: Ce înseamnă în cifre că stăm bine? Că spunea premierul că dacă nu rezolvăm problema până în iunie...

Liviu Voinea: Din ce în ce mai bine. Vom rezolva problema arieratelor, atât la nivel central, cât şi la nivel local, întrucât, la nivelul lunii aprilie, nivelul arieratelor este în scădere semnificativă faţă de luna martie. Sunt cifre preliminare, dar sunt aproximativ 750 de milioane de lei. Separat de aceşti bani, în mai se acordă 300 de milioane împrumut, deci vor mai scădea corespunzător. Separat de aceşti bani, autorităţile locale au dreptul şi obligaţia de a cheltui din cotele defalcate cu prioritate pentru acoperirea arieratelor.

Reporter: Cei 300 de milioane acordaţi în luna mai sunt din aceştia 800?

Liviu Voinea: Sunt 180 plus 120, pe care i-am dat astăzi, da? Deci 300. Deci suntem încrezători că ne vom încadra în ţinta de 300 la sfârşitul lunii mai.

Reporter: La sfârşitul lunii mai ar trebui ca toate autorităţile locale să aibă arieratele scăzute cu 85%, corect?
Liviu Voinea: Nu, la sfârşitul lunii mai trebuie ca cifra arieratelor la nivel local să fie 300 de milioane de lei. Acesta este criteriul. Şi la nivelul administraţiei centrale - 20 de milioane de lei.
Reporter: Domnule ministru, vă rog dacă puteţi să ne spuneţi: s-a discutat în şedinţa de guvern despre situaţia de la CFR Marfă?
Liviu Voinea: Nu.
Reporter: Practic, ne puteţi spune ce s-a întâmplat. Înţeleg că domnul ministru Fenechiu a prezentat oarecum cam cum stau lucrurile...
Liviu Voinea: Purtătorul de cuvânt vă va prezenta toate datele şi toate documentele care au fost aprobate în şedinţa de guvern. Dacă nu mai aveţi întrebări...

Reporter: O ultimă întrebare pentru domnul ministru Voinea... Domnule Voinea, avem o creştere bună, record în UE, mă rog, pe locul 3 suntem momentan. Ce facem cu ea? Adică sunt programate investiţii, vedem locuri de muncă în perioada următoare? Ce se întâmplă cu banii aceştia? Sau plătim arierate sau ce se întâmplă exact?

Liviu Voinea: În primul rând, trebuie să observăm faptul că această creştere nu vine din cer. În 2011, este adevărat, am avut 2,2 creştere, dar, dacă am scoate agricultura din calcul, creşterea ar fi fost 1,5, deci creşterea s-a datorat atunci anului agricol. În 2012, este adevărat că am avut o creştere de numai 0,7%, dar, dacă am scoate agricultura din calcul, creşterea în 2012 a fost 2,2, deci mai bună decât în 2011. În 2013, când am spus că eu anticipez o creştere de cel puţin 2%, am luat în calcul un an agricol mediu, adică la media ultimilor zece ani, ceea ce înseamnă mai bun decât anul trecut, dar mai prost decât în urmă cu doi ani. Media ultimilor..., deci o abordare conservatoare. Eu cred că creşterea economică este şi rezultatul măsurilor luate de guvern. Ce facem cu această creştere? În primul rând, ea trebuie să se reflecte, în sectorul privat, în locuri de muncă şi se reflectă, trebuie să se reflecte în venituri la buget şi sperăm să se reflecte şi, având venituri mai mari la buget, desigur, prin diferite măsuri, de exemplu recenta investiţie a lui Daimler este, de asemenea, venită şi pe parte sau cu sprijin de stat. De asemenea, multe dintre măsurile pe care le-a spus domnul ministru Constantin sau faptul că am împrumutat până acum pentru fonduri europene peste cinci miliarde de lei - o chestiune fără precedent: deci, am avansat cinci miliarde de lei, ne-am asumat un risc, e adevărat, cu limită la trei luni. Deci, trebuie să primim banii aceştia înapoi în trei luni, dar am împrumutat cinci miliarde de lei pentru finanţarea proiectelor europene. Deci încercăm să pornim economia din toate punctele. De asemenea, arieratele. Multora li se pare că arieratele înseamnă o povară din trecut, le-au făcut alţii, şi noi nu mai trebuie să le plătim. Nu, înseamnă bani, capital de lucru în prezent pentru nişte firme, ceea ce înseamnă că se învârt banii în economie.

Întrebare: Cu alte cuvinte, e sfârşitul austerităţii. Deci, din acest moment începem să repornim economia.
Liviu Voinea: Deci noi avem o filosofie bugetară bazată pe disciplină bugetară. Eu n-aş folosi termenul de austeritate, dar de disciplină e absolut nevoie şi obiective de creştere economică.
Reporter:/.../ este şi rezultatul unor măsuri luate de actualul guvern. Care sunt principalele măsuri luate de actualul guvern până acum, nu cele viitoare, care au dus la această creştere?
Liviu Voinea: Este un pachet de măsuri, dar cea mai importantă măsură este reducerea deficitului bugetar, pentru că a reduce deficitul bugetar într-un an electoral - şi nu mă refer aici la cele patru luni în care am condus eu Ministerul Finanţelor, ci mă refer la anul în care a condus domnul viceprim-ministru Georgescu - de la 5,7% la 2,9% este o performanţă rar întâlnită în orice economie şi care dă încredere investitorilor. Da, domnule, oamenii aceia sunt serioşi. Aceasta este o măsură fundamentală a unui guvern, de a reda încrederea în economie. Investiţiile, totul vine de la încredere. România nu are o problemă de finanţare, ci îşi rezolvă problema de încredere - cum? prin consolidare fiscală, şi această consolidare fiscală continuă şi în acest an. După cum ştiţi, ne-am încadrat în ţinta de deficit şi pe 2013, pe primul trimestru.

Daniel Constantin: Dacă îmi permiteţi, domnule ministru, eu nu sunt economist, dar mi-aş permite să fac şi eu o completare. Cred că această creştere s-a bazat oarecum şi pe reluarea consumului. Aş da doar câteva exemple. Împrumuturile pe care dvs le-aţi acordat ministerelor care gestionează fonduri europene sau au început practic plăţile, banii s-au învârtit în economie, a crescut consumul. Aş sublinia plăţile care s-au făcut la Ministerul Agriculturii prin agenţiile de plăţi în primele două luni - de fapt, în luna martie şi aprilie a acestui an. Şase miliarde de lei au reprezentat plăţi pe care ministerul le-a făcut către agricultori, bani care nu au rămas în conturile agricultorilor, au fost folosiţi în consum, începerea campaniei de primăvară.

Liviu Voinea: Şi la infrastructură s-au plătit două miliarde în primele două luni, aferenţi anului trecut. Toate măsuri îşi vor vedea efectele în lunile următoare, că în economie aşa este. Este un interval de timp. De asta făceam referire la măsurile anului trecut, care se văd în trimestrul unu din acest an. Ce-am făcut în acest trimestru se va vedea în creşterea economică din trimestrele următoare. Mulţumesc.
Reporter: Aţi mai discutat cu FMI despre acel nou acord sau aşteptăm până în iunie, până privatizăm CFR?
Liviu Voinea: După cum ştiţi, am avut o deplasare luna trecută la Washington, unde am avut întâlniri şi cu Fondul Monetar, şi cu Banca Mondială, în care am abordat teme diverse, inclusiv posibilitatea unui nou acord. Sigur, însă, că prima condiţie este încheierea cu succes a acordului existent.
Reporter: Deci nu aţi bătut încă palma, teoretic vorbind, cu FMI. Aşteaptă să vadă cum ne descurcăm cu temele pe care le avem de făcut până în iunie şi abia atunci stabiliţi acordul.

Liviu Voinea: Este normal să închizi întâi acordul în care eşti ca să poţi intra într-un alt acord. Aşa e firesc, nu?
Reporter: /.../

Liviu Voinea: Listarea? Nu, nu s-a amânat listarea /.../. Dimpotrivă, premierul a insistat ca listarea Nuclearelectrica să se facă la timp, deşi a existat opţiunea chiar agreată de partenerii internaţionali de amânare, dar noi suntem un guvern care dorim să arătăm că suntem dornici să facem reforme structurale. Şi, de altfel, acesta este şi motivul pentru care, şi răspund şi întrebării dvs anterioare, acesta este şi motivul pentru care România doreşte un nou acord, şi cu Fondul şi cu Comisia Europeană. România nu are nevoie de finanţare în acest moment. Deci nu necesitatea de finanţare este scopul unui nou acord, ci dorinţa de a arăta că suntem serioşi, că vrem să continuăm reformele structurale pe care le-am început. Altfel, ar fi foarte uşor să ne oprim aici, se termină acordul şi nu mai e nevoie de alte reforme structurale. Nu. Reformele şi finalizarea reformelor structurale va reprezenta baza creşterii economice sănătoase în anii următori. De aceea, dorim un nou acord, tocmai pentru a putea demonstra că ne ţinem de cuvânt.
Reporter: /.../
Liviu Voinea: ÃŽn luna iunie va avea loc listarea, da.
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels