Ministrul de finante Varujan Vosganian a spus luni intr-un interviu pentru ZF ca reducerea liniilor de finantare de catre banci a determinat companiile sa amane plata taxelor la buget, conditii in care este nevoie ca bugetul sa-si restranga cheltuielile. Cum vad analistii ultimele evolutii ingrijoratoare ale economiei, coroborate cu eventualele ezitari venite din partea administratiei?
Primul lucru pe care ar trebui sa-l faca Varujan Vosganian, chiar si in scurtul mandat care i-a mai ramas, este sa aiba discutii cu BNR sa se vada unde este obstacolul, pentru ca, daca vorbim despre lipsa lichiditatilor in sistem, Banca Nationala este cea care se ocupa de acest aspect, nu guvernul, care poate, eventual, sa spuna in ce masura poate ajuta", afirma Theodor Stolojan, prim-vicepresedinte al PD-L.
"De pilda, banca centrala a Poloniei a luat decizia sa garanteze 50% din creditele acordate de banci firmelor, dar decizia a fost a bancii. In aceasta situatie se poate analiza daca problema de lichiditati este intr-adevar cea mai mare. Insa Vosganian scapa din vedere ca Dacia-Renault si-a oprit productia pentru o luna. Este o problema mult mai grava cauzata de caderea comenzilor si de restrangerea cererii. Bancile vad acest lucru si devin prudente", spune Stolojan. El afirma ca veniturile au scazut atat de mult in octombrie si noiembrie (1% din PIB) pentru ca "Varujan Vosganian a facut un buget umflat cu cel putin trei puncte procentuale, atunci cand a stabilit la 38% ponderea bugetului in PIB".
"T4 va fi un trimestru al caderii, pentru ca unele intreprinderi si-au redus activitatea ori s-au inchis. Cand nu mai ai cerere, nu te ajuta nimic. Trebuie discutat cu BNR si vazut unde este obstacolul", adauga Stolojan. El spune ca bugetul pe care un eventual guvern PD-L il va construi va porni de la realitati noi, una dintre masuri fiind examinarea ipotezei inghetarii salariilor.
"In conditiile in care mii de oameni raman fara slujbe, mai este moral sa discuti despre cresteri de salarii? Hai sa fim seriosi, campania electorala e campanie electorala, realitatea este alta", spune Stolojan al carui partid a sprijinit, in ciuda pozitiei PNL, majorarea cu 50% a salariilor profesorilor. Stolojan mai spune ca este nevoie rapida de relansarea investitiilor publice, dar nu a oricaror tipuri de investitii. "Reabilitarea termica a blocurilor nu este o problema doar a oamenilor, ci si a IMM-urilor, care ar avea comenzi. In conditiile in care vom avea o crestere de 3% anul viitor, trebuie vazut pe ce il redirectionam", spune Stolojan.
Liviu Voinea, director de cercetare al Grupului de Economie Aplicata (GEA), considera ca primele masuri la care ar trebui sa se gandeasca noul guvern sunt imbunatatirea colectarii de taxe si impozite si reducerea cheltuielilor.
"Intr-o perioada dificila e greu sa cresti veniturile la buget prin impozite noi, insa ar fi de dorit o mai buna colectare a taxelor si impozitelor la bugetul statului si o reducere a cheltuielilor. Banii cei mai ieftini sunt banii pe care ii ai deja, nu e cazul sa ajungem sa ne imprumutam la dobanzi mari pe termene scurte, asa cum s-a mai intamplat. Veniturile la bugetul statului pot creste prin imbunatatirea colectarii pe partea de accize si TVA. Spre exemplu, accizele la bauturi sau la combustibil nu se aplica la valoarea totala a produselor, iar o mare parte din veniturile bugetului se pierd din cauza evaziunii fiscale. Ar trebui facut un control mai eficient."
Pe partea de cheltuieli, Liviu Voinea apreciaza ca o solutie simpla care ar trebui luata de noul guvern este eliminarea costurilor cu posturile vacante din administratia publica si reducerea numarului de agentii. "Sunt 150.000 de posturi bugetate, dar vacante, in ministere si agentii. Bugetul plateste acele posturi care sunt tinute special neocupate, pentru ca la sfarsitul anului banii sa fie directionatI in bonusuri si prime. Ar fi o economie importanta la bugetul statului."
Reprezentantii Grupului de Economie Aplicata sustin in continuare ca introducerea cotei unice de impozitare nu a fost benefica pentru Romania. "Este clar ca aceasta filosofie bugetara si fiscala a esuat. Nu inteleg cum spun unii ca pentru a iesi din criza trebuie sa mentinem cota unica. Cand apare o criza, trebuie schimbate politicile de pana atunci, nu mentinute. Poate sunt prea radical, dar propun un sistem progresiv de impozitare cu deductibilitati aplicate. Ideea nu este sa iei mai multi bani de la populatie, ci sa stimulezi consumul spre anumite categorii de bunuri si servicii pe care tu vrei sa le promovezi, spre exemplu sanatate si educatie", a precizat Liviu Voinea.
Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR), vorbeste la randul sau de o problema acuta care trebuie rezolvata cu prioritate de noul guvern: restabilirea increderii in sistem. "Trebuie restabilita increderea in sistem, intre banci si intreprinderile mici si mijlocii. Banii nu mai circula intre banci si economia reala. Statul ar trebui sa recapitalizeze fondurile de garantare a creditelor pentru IMM-uri, acum chiar e nevoie de aceste garantii, in conditiile in care bancile nu mai dau credite pentru ca nu mai pot evalua riscul la care se supun. Daca riscurile le-ar fi garantate, capitalul ar putea circula din nou. Pentru ca un organism sa functioneze, trebuie sa asiguri circulatia sangelui, iar abia apoi sa il stimulezi cantitativ. Inainte sa bagi bani cantitativ, trebuie sa asiguri circulatia lor", apreciaza Florin Pogonaru.
Presedintele AOAR a mai spus ca in momentul de fata sectorul privat crediteaza statul, referindu-se la faptul ca TVA-ul sau impozitul pe profit este platit la Fisc, chiar daca in realitate facturile nu au fost incasate de la clienti. "Astfel, noi platim un ban real pentru o factura neincasata. Ar trebui corelata plata TVA-ului la stat si a impozitului pe profit cu incasarea facturii. Nu inventam si n-am inventat noi asta. In alte tari se practica", a precizat Pogonaru, adaugand ca masurile fiscale destinate companiilor din programele de guvernare ale partidelor sunt de asemenea bine-venite, cum ar fi neimpozitarea profitului reinvestit.
"Abia apoi ar trebui desigur sa ne gandim la investitiile in infrastructura. Aceasta problema sta deasupra tuturor, insa pana ca investitiile in infrastructura sa devina un motor de crestere mai dureaza", considera Pogonaru.
"Se mai pune in discutie o problema generala, problema de evaluare a situatiilor in cadrul unor bugete multianuale. Vedem cum si de unde finantam pe termen scurt aceste deficite, dar problema este ce facem si maine pe baza obligatiilor pe care ni le asumam. Ne trebuie o gandire larga", a subliniat Pogonaru.
Lucian-Liviu Albu, directorul Institutului de Prognoza Economica (IPE) din cadrul Academiei Romane, apreciaza ca noul guvern va trebui sa fie foarte atent la ceea ce se intampla in sistemul bancar si sa coreleze politicile fiscale cu cele monetare, aplicate de Banca Nationala a Romaniei.
"Dupa cum se vede, criza din sistemul bancar a ajuns deja sa afecteze si executia bugetara. Drept solutii, ar trebui actionat, pe de o parte, pe latura bancara, pentru asigurarea functionalitatii sistemului bancar si pentru asigurarea unei lichiditati satisfacatoare, si pe de alta parte, pe latura bugetara, prin planificarea mai buna a bugetului. Statul ar trebui sa respecte graficul, riguros intocmit, a incasarilor la buget, a colectarii taxelor si impozitelor", a spus directorul IPE.
"In afara de o planificare bugetara riguroasa si foarte stransa, politica bugetara ar trebui corelata mult mai bine cu politica monetara, cu evolutiile previzibile si cu riscurile potentiale de pe piata bancara. Monitorizarea contributorilor majori la buget pentru care se prevad probleme ar trebui de asemenea sa fie in atentia, cel putin pe termen scurt si mediu, a noului guvern", a mai spus Lucian Albu.
Primul lucru de care economia are nevoie acum este reluarea creditarii, iar acest lucru nu se poate realiza fara garantarea creditelor interbancare, crede Cristian Parvan directorul executiv al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR).
"Problema este ca noi nu facem macar ceea ce fac altii pentru a evita adancirea in criza. Vine BNR si ne spune ca noi nu suntem in situatia altora, ca nu avem produse toxice. Foarte bine ca nu avem. Dar creditori mai avem? BNR de ce nu spune cum sa procedam in acest caz? Avem nevoie urgenta de reluarea creditarii, de aceea creditele interbancare trebuie garantate, nu stiu, de Guvern, de BNR. Apoi, in relatiile cu bancile, BNR ar trebui sa adopte o alta politica. Sigur, 90% din activitatea bancara apartine bancilor straine si nu te poti baga oricum, dar, prin diferite mecanisme, poti sa-i obligi sa deschida creditarea. De pilda, poti proceda ca in Franta: nu creditezi, intru cu capital peste tine si iau masuri in numele tau! Nu poti functiona economic cu bani de acasa. De asemenea, pe langa garantarea creditelor interbancare, trebuie realizat de urgenta un fond de contragarantare", spune Parvan. El afirma ca orice intarziere in luarea unor astfel de masuri cantareste greu pe termen lung si intarzierile chiar ar putea produce o aterizare dura a economiei. Parvan mai spune ca viitorul guvern va trebui sa reduca drastic nivelul cheltuielilor publice, la nivel central si local, sa inghete salariile in administratie si sa taie in carne vie in privinta personalului. "Numarul functionarilor publici trebuie redus drastic cu 20-30%. Nu poti cere economiei sa faca sacrificii cand tu nu le faci."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
