În Ordonanţa pe legile justiţiei, care a ajuns vineri seară spre aviz la CSM, sunt prevăzute o serie de modificări, între care se numără şi amânarea pensionării anticipate a magistraţilor întrucât va avea un impact major asupra funcţionării instanţelor şi parchetelor.
Ordonanţa, intrată în posesia MEDIAFAX, prevede amânarea pensionării anticipate a magistraţilor: „Ţinând seama de faptul că, în mod previzibil, acest sistem de pensionare anticipată va avea un impact major asupra funcţionării instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor, eficienţei şi calităţii actului de justiţie, generând riscul de scădere substanţială a numărului magistraţilor în activitate, noua lege reglementând concomitent şi creşterea perioadei de formare pentru intrarea în magistratură, precum şi a vechimii necesare pentru promovarea la instanţe şi parchete, motiv pentru care se impune amânarea aplicării acestui sistem de pensionare anticipată”.
Astfel, se amână prevederile privind pensionarea anticipată până la data de 31 decembrie 2022.
Potrivit documentului, potenţialul impact al acestei prevederi asupra resurselor umane din parchete şi instanţe a fost subliniat şi de către Comisia de la Veneţia, care a recomandat renunţarea la schema de pensionare anticipată.
În OUG se arată că se va adopta un nou alineat la articolul 54 din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor ce prevede numirile în funcţiile de conducere de la Parchetul General, DNA, şi DIICOT. Potrivit Ordonanţei, alineatul introdus arată că selecţia procurorilor-şefi se realizează pe baza unui interviu, în cadrul căruia candidaţii vor susţine un proiect şi, pentru a fi asigurată transparenţa procedurii, audierea se va transmite în direct, audio-video pe pagina de internet a Ministerului.
Ordonanţa vizează şi adoptarea modificării articolului 96 din Legea 303 privind prejudiciile. Astfel, potrivit documentului, Statul, prin Ministerul Finanţelor Publice, urmează să exercite acţiunea în regres împotriva judecătorului sau procurorului dacă, în urma raportului Inspecţiei Judiciare rezultă că eroarea judiciară a fost exercitată de magistraţi cu rea credinţă sau gravă neglijenţă.
O altă prevedere vizează dispoziţiile articolului 54 din Legea 304/2004 privind judecarea apelurilor. Astfel, apelurile se vor judeca în complet format din trei judecători începând cu data de 1 ianuarie 2020. În procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a acestei OUG şi până la 31 decembrie 2019, apelurile se vor judeca în complet de doi judecători.
Delegarea procurorilor cu funcţii de conducere la Parchetul General va fi dispusă, cu acordul scris al acestora de către Secţia pentru procurori a CSM, arată altă prevedere.
O altă recomandare a Comisiei de la Veneţia adoptată în OUG vizează revocarea din funcţie a membrilor aleşi din CSM. Comisia de la Veneţia arată că revocarea membrilor aleşi prin retragerea încrederii de către majoritatea judecătorilor şi procurorilor din Consiliu reprezintă un mecanism ce împiedică luarea unor decizii în mod independente. Au fost astfel, la recomandarea Comisiei de la Veneţia, noi temeiuri de revocare a membrilor CSM.
De asemenea, potrivit Ordonanţei, este amânată, până la 30 iunie 2019, şi data finalizării exercitării preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene.
