Pe 30 mai 2007, la două săptămâni după ce referendumul din 19 mai pentru demiterea sa din funcţie a eşuat (prima încercare de demitere), preşedintele Traian Băsescu s-a adresat Parlamentului pe tema consolidării sistemului democratic din România. În acel discurs, preşedintele a cerut introducerea votului uninominal la alegerile viitoare.
Preşedintele a mustrat partidele care l-au suspendat, susţinând că organizarea alegerilor a costat bani publici şi a deturnat viaţa politică. De asemenea, preşedintele a acuzat ruptura dintre partidele care l-au suspendat şi cetăţeni:
Pe 19 mai, poporul român s-a manifestat la urne. Peste şase milioane dintre cele opt milioane de cetăţeni care şi-au exercitat votul mi-au reconfirmat încrederea lor. 75 la sută dintre alegători îl sprijină pe Preşedinte, pentru că sprijină de fapt agenda de modernizare a statului român. Într-o democraţie europeană, care funcţionează normal, un asemenea scor electoral ar fi declanşat imediat demisia guvernului şi organizarea de alegeri anticipate. Sunt nevoit să vă reamintesc că democraţia este acel sistem politic în care voinţa populară se reflectă corect în compoziţia parlamentului şi a executivului.
► Click aici pentru a citi tot discursul.
Preşedintele a venit cu o agendă în 9 puncte pe care a propus-o clasei politice. Cât din acestea s-au realizat?
Iată ce propunea preşedintele:
1. Reforma profundă a clasei politice prin introducerea votului uninominal, legea lustraţiei şi reprofilarea standardelor de competenţă profesională şi morală a candidaţilor la alegerile parlamentare.
2. Clarificarea sistemului politic prin definirea raporturilor între Preşedinte, Guvern şi Parlament, precum şi înfiinţarea Parlamentului unicameral, sau în cazul menţinerii Parlamentului bicameral, o reducere semnificativă a numărului de senatori şi deputaţi, reorganizarea administrativă a ţării, toate, pe temeiul unei noi Constituţii cu adevărat europene.
3. Garantarea unui sistem juridic independent şi eficient, care să ducă la diminuarea corupţiei şi la dispariţia definitivă a stării de impunitate de care nomenclatura tranziţiei s-a bucurat în mod nedrept.
4. Situarea educaţiei naţionale în centrul proiectului de societate pentru România de mâine. Poporul român va avea un viitor prosper numai dacă vom construi un sistem de educaţie competitiv, pe deplin adaptat cerinţelor unei economii în plină expansiune, iar asta înseamnă reforma curiculară, descentralizarea controlului administrativ al şcolilor şi alocarea a 6 la suta din PIB pentru educaţie începând cu anul 2008.
5. Rezolvarea problemei absorbţiei fondurilor europene şi stabilirea unor criterii obiective pentru realizarea investiţiilor. Nu este deloc inutil să vă reamintesc riscul de a rata beneficiile imediate ale integrării în Uniunea Europeană din cauza faptului că informaţia despre fondurile ce pot fi accesate este distribuită preferenţial, iar asistenţa instituţională pentru realizarea de proiecte eligibile este ineficientă.
6. Avem nevoie de o viziune pe termen lung asupra României. Spre exemplu, trebuie ca mediul rural, agricultura, turismul, industria energetică să beneficize de strategii coerente şi realiste de dezvoltare, ca de altfel şi alte domenii prioritare.
7. Sistemul de sănătate trebuie regândit şi descentralizat prin transferul controlului administrativ către administraţiile locale. Este inadmisibil ca bugetul să crescă în ultimii şapte ani de patru ori, iar pacienţii şi medicii să nu resimtă beneficiile acestei creşteri pentru că licitaţiile pentru medicamente şi echipamente sunt viciate de corupţie şi clientelism.
8. Trebuie deschis un dialog mult mai amplu cu toate organismele societăţii civile. În momentul de faţă, numeroase decizii politice sunt luate fără o veritabilă consultare a partenerilor sociali. În schimb, observăm cum oligarhia tranziţiei doreşte să exercite un adevărat monopol asupra deciziilor Guvernului. Soluţia este încurajarea sutelor de mii de întreprinzători mici şi mijlocii prin politici publice menite să tranforme economia românească într-un spaţiu al concurenţei loiale şi al competitivităţii la nivel european şi global. La fel de adevarat este faptul că firmele româneşti performante din domenii precum IT-ul, construcţii, turism, industrie alimentară, trebuie stimulate să se asocieze pentru a face faţă concurenţei pe piaţa europeană, dar mai ales pentru a rămâne competitive pe piaţa romanească.
9. Avem nevoie de legi pentru structurile de securitate naţională care să pună la dispoziţia acestora instrumente şi mijloace pentru a le face eficiente în lupta împotriva traficului de droguri, a traficului de carne vie, a corupţiei la nivel înalt, a prevenirii actelor de terorism îndreptate împotriva populaţiei, a luptei împotriva reţelelor crimei organizate transfrontaliere. Nu prin interdicţii care accentuează ineficienţa structurilor de securitate a statului în aceste domenii vom proteja libertăţile cetăţenilor, ci prin demilitarizarea acestor instituţii şi prin intărirea severă a controlului parlamentar asupra lor.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
