Politică

Ce trebuie să facă un diplomat, să vândă sau să cumpere? Problema României: crede că ştie ce vrea, dar nu ştie cum

Premierul Dacian Cioloş a deschis ieri reuniunea anuală a diplomaţiei române

Premierul Dacian Cioloş a deschis ieri reuniunea anuală a diplomaţiei române

Autor: Iulian Anghel

30.08.2016, 00:05 571
Un discurs de 3.545 de cuvinte, de-a lungul a 29 de minute, în care sintagma „diplomaţie economică“ este folosită de trei ori, iar cuvântul „economic“ cu derivatele sau formele sale flexionare de 23 de ori.
 
Este mult sau puţin?
 
Premierul Dacian Cioloş a deschis ieri reuniunea anuală a diplomaţiei române şi le-a vorbit diplomaţilor români jumătate de ceas într-un moment internaţional ceva mai puţin tensionat decât în anii trecuţi şi într-o atmosferă internă cumva mai relaxată, în ciuda anului electoral.
 
Politic versus economic?
 
Familia de cuvinte reunită în jurul cuvântului „politic“ a fost folosită de premier în discursul său de 28 de ori. Prin urmare, se poate spune că, pentru premierul Cioloş economia ar fi aproape pe picior de egalitate cu politica.
 
A număra cuvintele într-un discurs este un joc serios care-i poate spune multe despre intenţiile celui care-l susţine, dar rămâne, în multe privinţe, un joc. Cu ce folos este continuată an de an însă reuniunea diplomaţiei, dincolo de protagoniştii punerii în scenă?
 
Despre „diplomaţia economică“, despre rolul pe care îl pot juca diplomaţii în promovarea intereselor economice ale României se vorbeşte la fiecare dintre reuniunile diplomaţiei. Şi mereu diplomaţii sunt cam confuzi. Este rolul lor să „vândă“ sau să „cumpere“? Este treaba lor că deficitul comercial s-a adâncit cu 45% în primele luni din an ca urmare a unor decizii de politică internă cum e reducerea taxelor? Este meritul lor că exporturile au fost anul trecut la maxime isto­rice (52 mld. euro), chiar cu deficitul în creştere?
 
Ce trebuie să facă un diplomat - să prezinte, prin intermediul seviciului economic al unei amba­sade, ce se face aici, adică să „vândă“, sau să a­du­că investiţii, altfel spus, „să cumpere“ până la urmă?
 
Aproape nimeni nu ştie şi aşa se ajunge să nu se facă nici una, nici alta. E altfel azi decât a fost ieri şi alaltăieri?
 
Ce crede premierul al cărui mandat se termină în câteva luni şi ce lasă el „moştenire“ diplomaţilor care vor fi la post şi după ce el nu va mai fi premier?
 
„România cunoaşte o creştere şi un potenţial economic care trebuie să se regăsească tot mai mult în centrul viziunii noastre diplomatice“, spune premierul. Cum? Aici nu avem un răspuns.
 
Clare sunt şi dezideratele următoare, expri­mate de premier: „Priorităţile agendei strategice a României în cadrul Uniunii Europene sunt bine identificate şi ele corespund şi cu priorităţi stabilite la nivel european sau exprimate mai mult sau mai puţin clar la nivel european. Şi anu­me: creştere economică sustenabilă, crearea de noi locuri de muncă, competitivitate, con­so­li­darea pieţei interne, gestionarea migraţiei, com­baterea terorismului, soluţionarea provocărilor de natură securitară la ganiţele Uniunii.“ Dar cum le realizăm? Limba de lemn este dezastrul pu­blic al oamenilor de stat din România.
 
Iar problema diplomaţiei economice a Ro­mâniei este că vorbeşte, de la vârful ei, mereu la tim­pul viitor. De ani de zile toată lumea vorbeşte la timpul viitor: „vom face“, „trebuie să facem“. Nu este nicio diferenţă între discursurile de acum cinci ani şi cele de astăzi. Doar vremurile sunt altele.
 
 
Iară ce mai spune premierul, între multe altele:
 
- „Avem nevoie de o administraţie cât mai solidă, responsabilă, transparentă, eficientă şi adaptată nevoilor cetăţenilor. Acestea sunt liniile de forţă ale viziunii noastre de ţară.“
 
- „Vom continua stimularea implicării partenerilor americani în acţiunile autorităţilor române, vizând creşterea atractivităţii mediului de afaceri în România, pentru a putea valorifica potenţialul economic al parteneriatului, căruia trebuie să-i dăm o nouă dimensiune şi o nouă consistenţă în anii care vin.“
 
- „Avem în vedere, atât consolidarea relaţiilor cu parteneri tradiţionali, precum Israel, cât şi creşterea schimburilor economice şi comerciale cu alţi parteneri din regiune, cu care avem o bună experienţă de cooperare şi un potenţial important de valorificat, inclusiv cu statele Consiliului de Cooperare a Golfului şi mă gândesc aici mai ales la dimensiunea economică pe care trebuie să o accentuăm în cooperarea cu statele din această zonă. Asia-Pacific reprezintă o zonă tradiţională de cooperare şi din ce în ce mai mult un motor al dezvoltării şi creşterii economice globale. Cred că este necesară aici recalibrarea demersurilor pentru revigorarea relaţiilor bilaterale cu statele asiatice.“
 
- „Ne concentrăm pe dezvoltarea, în continuare, a relaţiilor cu Republica Populară Chineză (...)“
 
- „Una din priorităţile guvernului pe care îl conduc este să avansăm construcţia instituţională a diplomaţiei economice şi identificarea unor oportunităţi noi de cooperare şi investiţii, într-un plan global mai larg. În acest sens, am luat mai multe măsuri în acest an, cum sunt crearea unei noi structuri în cadrul Ministerului Economiei, pentru a răspunde cerinţelor prezente ale politicilor economice ale României. În acest sens s-a redinamizat o direcţie de investiţii străine, Invest Romania şi o Direcţie de Afaceri Europene. Ne gândim la regândirea reţelei externe a Ministerului Economiei, la strategii de export şi investiţii, care să reflecte capacităţile actuale ale României, potenţialul şi interesul actual al României, în plan economic. Acest proces va trebui continuat şi necesită o colaborare strânsă, atât în afara ţării, între diferiţi actori implicaţi, inclusiv Corpul de Ambasadori, sprijinul direct al dumneavoastră, membri ai reţelei comerciale care, cum spuneam, va trebui redinamizată şi mai bine profesionalizată, ataşaţi agricoli, un nou corp de ataşaţi, pe care suntem într-o fază finală de a-l pune în practică, cât şi între reprezentanţi externi şi entităţi coordonate din ţară şi aici sigur este vorba, în primul rând, de cooperarea cu mediul economic, cu Camera de Comerţ şi Industrie din România şi cu alte asociaţii cu caracter economic ale întreprinzătorilor. Trebuie să manifestăm şi o mai mare deschidere faţă de dialogul cu comunitatea de afaceri, cu parteneri sociali, să sprijinim şi să stimulăm un mediu antreprenorial românesc cât mai dinamic, inclusiv în exterior. Promovăm activ demersurile interinstituţionale în direcţia diversificării portofoliului comercial, economic al României pe terţe pieţe relevante, în special în Asia, America Latină şi Africa, unde în ultima perioadă am fost mai puţin prezenţi şi unde potenţialul de tradiţie al relaţiilor economice sunt încă insuficient valorificate. Ne propunem revigorarea diplomaţiei economice prin promovarea produselor şi serviciilor naţionale şi atragerea de noi investiţii în România.“
 
- „Aderarea la OCDE este o prioritate a politicii externe, acţiuni susţinute inclusiv prin vizita pe care am efectuat-o la sediul organizaţiei, la Paris, în iunie acest an, de natură a spori vizibilitatea demersurilor noastre. Obiectivul de etapă al României este crearea condiţiilor pentru obţinerea invitaţiei politice de aderare cu ocazia următorului val de extindere. Şi în continuarea acestui subiect, dincolo de diplomaţia economică pe care trebuie să o consolidăm, cred că putem fi mai prezenţi în politica de cooperare şi dezvoltare. (...)“
 
Problema diplomaţiei economice a României este că vorbeşte, de la vârful ei, mereu la timpul viitor. De ani de zile toată lumea vorbeşte la timpul viitor: „vom face“, „trebuie să facem“. Nu este nicio diferenţă între discursurile de acum cinci ani şi cele de astăzi. Doar vremurile sunt altele.
 

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO