Cheltuielile pentru sistemul antirachetă din România, 400 mil. dolari

Locul unde va fi dezvoltat scutul antirachetă - aerodromulDeve­selu, Olt, este la şase kilometri de Caracal şi la 220 de kmde Bucureşti.

"Practic, din luna februarie anul trecut, când România a răspunspozitiv invitaţiei Statelor Unite de a fi parte a acestui programde securitate, s-au desfăşurat analize cu privire la locaţia optimăpentru acest sistem de apărare. Au fost analizate mai multelocaţii. Vă pot spune că sunt circa 120 de parametri care trebuieîndepliniţi de o astfel de locaţie pentru ca sistemul să fie îndeplină siguranţă. În cele din urmă, s-a optat şi noi am aprobat calocul de amplasare a sistemului antirachetă să fie în fosta bazăaeriană de la Deveselu", a explicat preşedintele.

Sub comandă românească

Baza aeriană rămâne sub comandă româ­neas­că, iar o parte dinsuprafaţa bazei va fi utili­zată de sistemul antirachetăamerican.

Pentru deservirea sistemului antirachetă, la Deveselu vor fidislocaţi circa 200 de militari ame­ricani. Cifra maximă care poatefi atinsă ca nu­măr de militari dislocaţi la Deveselu este de500.

Potrivit şefului statului, sistemul este un sistem defensiv deapărare a teritoriului Româ­niei şi al SUA împotriva rachetelorbalistice, dar el poate apăra şi alte ţări europene. La mo­mentulla care statele membre NATO vor dez­vol­ta scutul antirachetă, aşacum s-a stabilit la ulti­mul summit de la Lisabona, componentaame­ricano-română va fi integrată acestui sistem.

"În opinia mea, cu realizarea acestei com­po­nente a scutuluiantirachetă România se află la cel mai înalt nivel de securitatedin istoria ei şi cred că, din acest punct de vedere, putem spu­necă România şi-a atins un obiectiv im­portant, acela de a-şi garantasecuritatea pe termen lung, şi nu con­junc­tural", a opinat şefulstatului, care a reiterat că elementele scutului care vor fiamplasate în România nu sunt îndreptate împotriva FederaţieiRuse.

Ieri, după anunţul şefului statului, o delegaţieromâno-americană condusă de secretarul de stat în MAE BogddanAurescu şi subsecretarul de stat al SUA Ellen Tauscher, care conducdelegaţiile României şi SUA ce ne­gociază acordul privindamplasarea în Româ­nia a scutului, au mers în zona în care acestava fi construit.

Aurescu explicat la Slatina, citat de Media­fax, că sistemul vafi instalat de SUA la orizon­tul anului 2015, el va fi unul strictdefensiv de interceptări şi nu va avea niciun fel de efectenegative asupra populaţiei, mediului şi culturilor agricole.

Amplasarea acestui sistem implică insta­la­rea în fosta bazăaeriană a unui număr redus de persoane, respectiv 150-200, numărcare va putea creşte în anumite situaţii.

"În relaţia cu SUA această participare a României va contribuila consolidarea relaţiilor bilaterale", a spus secretarul destat.

MAE şi MApN au susţinut ieri într-un comunicat că procesul afost început în contextul negocierilor cadrului juridic aferentparticipării României la proiectul american şi s-a finalizat înurmă cu câteva săptămâni. El a constat în analiza în formatinterinstituţional, de către instituţiile româneşti şi americane cuexpertiză relevantă, a celei mai bune opţiuni care să corespundătuturor criteriilor tehnice fixate de cele două părţi.

Astăzi la Bucureşti va avea loc runda a şap­tea de negocieri petema participării României la sistemul de apărare antirachetă pecare Sta­te­le Unite intenţionează să îl dezvolte în Europa.

Programul negocierilor va fi unul tehnic, iar, potrivit MAE, vapermite avansarea dis­cu­ţiilor în sensul finalizării, în perioadaurmă­toare, a procesului de negociere privind Acor­dul referitor laamplasarea elementelor scutului.

Pe de altă parte, România s-a ferit să ceară ceva SUA, de pildăeliminarea vizelor, aşa cum s-a întâmplat în cazul Cehiei. Aurescua susţinut ieri că nu a fost condiţionată de către autorităţileromâne de acordarea vizelor de călătorie în SUA care a precizat călibera circulaţie a cetăţenilor români rămâne o prioritate pentruSUA şi România.

"Parteneriatul cu Statele Unite ale Ame­ri­cii este matur şisolid, iar în cazul acestui parte­ne­riat sunt foarte multe aspectede colaborare pe zona de siguranţă, militară, însă avem şi ocola­borare sigură în ceea ce priveşte domeniul eco­nomic,cultural. Nu s-a pus problema să facem un târg: «noi vă dămlocaţia, iar voi ne daţi vize»", a declarat Bogdan Aurescu.

Potrivit acestuia, libera circulaţie a cetă­ţe­nilor români înSUA rămâne o "prioritate" pentru cele două ţări.

"Chestiunea vizelor, şi aici poate depune mărturie şi domnulGitenstein (ambasadorul SUA Mark Gitenstein -n.r.) este discutatăla fiecare întâlnire pe care o avem la cel mai înalt nivel.Discutăm împreună pentru a putea în­de­plini condiţiile de carecetăţenii români au ne­voie pentru a circula liber în SUA. Văasigur că este o prioritate pentru MAE, cât şi pentru SUArezolvarea problemei vizelor pentru cetăţenii români".

Americanii, tranzit intens prin portulConstanţa

Preşedintele a mai anunţat ieri că CSAT a aprobat solicitareaStatelor Unite de a utiliza Aeroportul Mihail Kogălniceanu şiPortul Con­stanţa ca infrastructuri de tranzit pentru trans­portulde militari şi tehnică militară către Irak şi Afganistan, dar şipentru transportul de mi­litari şi tehnică militară din Irak şiAfga­nistan către Europa.

"În felul acesta, Kogălniceanu şi Portul Con­stanţa devin douăinfrastructuri strategice şi pentru Statele Unite, nu numai pentruRo­mâ­nia. Procesul se va derula în primele două luni în vedereaautorizării, după care va func­ţio­na autorizat, fără supraveghereamericană, în baza acordului dintre România şi Statele Uni­te.

Reacţii la decizia de amplasare în România a sistemuluide apărare antirachetă

Emil Boc, primul-ministru al României: Româniabeneficiază astăzi de nişte măsuri de securitate pe care poate nule-a avut niciodată în istorie. Costurile sunt suportate departenerii externi şi vor fi comunicate la timpul potrivit.

Mircea Geoană, preşedintele Senatului:Amplasarea scutului antirachetă este esenţială în efortulcombaterii terorismului. Partea americană va informa conducereaSenatului şi comisiile de specialitate cu privire la consecinţeleşi detaliile tehnice ale acestei decizii. Nu vor exista dificultăţiîn Parlament pentru ratificarea acordului.

Bogdan Aurescu, Secretar de stat în MAE: Înrelaţia cu SUA, această participare a României va contribui laconsolidarea relaţiilor bilaterale. Acest sistem este unul strictdefensiv şi nu va avea efecte negative asupra oamenilor din zonăcare vor putea să muncească şi să trăiască normal.

Eugen Bejinariu, vicepreşedintele Comisiei de Apăraredin Camera Deputaţilor: Trebuie să aflăm mai multe în ceeace priveşte ce sistem antirachetă va fi folosit.

Crin Antonescu, preşedintele PNL: PNL susţinedeciziile CSAT. Deciziile sunt conforme cu angajamentele desecuritate ale României şi cu interesele de politică externă şistrategice ale României. Sunt decizii normale ce decurgeau dincalitatea de membru NATO şi partener strategic al SUA.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels