Politică

Cine sunt candidaţii principalelor partide care îşi dispută alegerile legislative

Autor: Iulian Anghel, Adelina Mihai, Corina Mirea

20.11.2012, 00:08 2780

Legea după care sunt orga­nizate alegerile parlamen­tare poate oferi surprize, în sensul că vor fi mai mulţi par­lamentari decât numă­rul de colegii uninominale, pentru că nu avem de-a face cu un vot uninominal pur, ci cu un vot uninominal cu com­pensare, care răsplăteşte partidele care au obţinut un procent de voturi relevant, deşi nu au câştigat colegiile unino­minale.

Chiar şi aşa, încă puternicii lideri de partide şi chiar figuri din eşaloanele secunde au evitat o con­fruntare directă în colegiile unino­mi­nale. Figuri cândva vestite, precum Elena Udrea şi chiar Mihai Răzvan Ungu­reanu, dar şi din actuala garnitură aflată la putere, precum Crin Anto­nescu, şi-au ales co­le­gii uşoare, în sensul că nu vor avea drept com­petitori perso­nalităţi cu­nos­cute, influente politic şi cu priză la ale­gători. Într-un singur colegiu avem o luptă între doi şefi de par­tide, dar aceasta a ajuns să fie mai de­gra­bă anec­dotică: este vorba de un co­le­giu din Gorj, în care se luptă Victor Ponta, şeful PSD, cel mai puternic partid din România la acest moment, şi Dan Diaconescu, preşedintele Parti­dului Poporului Dan Diaconescu (PPDD).

LISTA CANDIDAŢILOR LA ALEGERILE PARLAMENTARE PENTRU COLEGIILE DIN BUCUREŞTI

PPDD, o formaţiune relativ nouă şi populistă, care strânge în jurul său voturile tuturor nemulţumiţilor şi de la stânga, şi de la dreapta, e pe cale să ofere surpriza de a ieşi pe locul al treilea în alegeri. Sondajele arată însă că Victor Ponta îl va spulbera pe Dan Diaconescu cu peste 70% din voturi. Chiar şi fără Dia­co­ne­scu în Parlament, partidul său ar putea obţine un scor bun care să-i permită să viseze la alianţe: aceasta este provocarea căreia trebuie să îi facă faţă USL şi motivul pentru care trebuie să câştige şi face tot ce îi stă în putinţă pentru a obţine 50% din mandatele parlamentare.

Aşadar, puţine confruntări directe spectaculoase, cu câteva excepţii, de pildă, cea dintre Ludovic Orban (fost ministru al Transporturilor din partea PNL) şi consultantul fiscal Gabriel Biriş, o figură cunoscută public care a intrat în lupta politică alături de Mihai Răzvan Ungureanu de la Forţa Civică. Îi mai regăsim între cei care vor să ajungă parlamentari pe trei foşti premieri, Petre Roman, Victor Ciorbea şi Călin Popescu-Tăriceanu, cu toţii angajaţi de partea prezumtivului câştigător, USL.

Pe cine vor să convingă până la urmă candidaţii şi partidele care îi susţin şi i-au promovat în alegeri? Principalele două forţe politice, USL şi ARD, au venit cu pro­grame care presupun creş­te­rea sala­ri­ilor mici (prin majorarea sala­riului mi­nim) şi reduceri de impozite. Dar sunt adu­se puţine argumente care să susţină so­lid aceste măsuri, mai ales în actualele con­strân­geri bugetare. Aşa stând lucrurile, obiecţiile oamenilor de afaceri pu­ternic conectaţi la realitatea econo­mi­că a unei Românii cenuşii, anu­me că aces­te pro­mi­siuni vor ţine pâ­nă a do­ua zi du­pă ale­geri, trebuie luate în cal­cul. Pre­şe­din­tele Traian Băsescu, care prin ulti­mele ieşiri publice arată că este parte a pro­ce­sului electoral, deşi susţine con­tra­riul, a făcut zilele trecute o ob­ser­va­ţie bună: partidele nu prezintă vi­ziunea lor asu­pra proiectului de buget pen­tru 2013, pentru că abia acesta ar pu­tea arăta cât de goale de conţinut sunt pro­gra­mele elec­torale ale partidelor. Asea­ră, Adri­ean Videanu, coordo­na­to­rul campaniei ARD, a prezentat o schiţă a proiectului de buget al ARD pentru 2013-2016.

LISTA CANDIDAŢILOR LA ALEGERILE PARLAMENTARE PENTRU COLEGIILE DIN ŢARĂ (doar USL şi ARD) - CAMERA DEPUTAŢILOR

LISTA CANDIDAŢILOR LA ALEGERILE PARLAMENTARE PENTRU COLEGIILE DIN ŢARĂ (doar USL şi ARD) - SENAT

Indiferent de rezultatele alegerilor, de cine va fi premier şi de promisiunile fă­cute, viitorul parlament şi viitorul gu­vern va trebui să ţină seama de realita­tea eco­nomică a ţării. Creşterea economică pentru următorii ani nu va fi specta­cu­loasă, după cum arată toate prognozele, iar deficitul bugetar nu poate depăşi 3% aproape în nicio situaţie, fiindcă aşa s-a an­gajat România când a intrat în meca­nismul european al rigorii bugetare.

Totuşi, este întotdeauna important cine ajunge în Parlament, pentru că un parlament bun şi cu oameni bine pre­gă­tiţi poate oferi, alături de guvern, soluţii adecvate pentru timpul pe care îl trăim.

Click pe hartă pentru imaginea mărită

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO