Cristian Socol, unul dintre consilierii pe probleme economice ai premierului Victor Ponta, i-a prezentat premierului un plan de zece măsuri pentru reducerea cheltuielilor bugetare în urma experienţei observate în zece ţări astfel încât bugetul de stat să fie alocat eficient.
Socol, un personaj care nu a mai fost mediatizat până acum, lucrează din 2009 alături de Victor Ponta, ca şi consilier personal, săptămâna aceasta fiind numit consilier de stat în cadrul Cancelariei Primului Ministru.
Anterior, timp de aproximativ trei ani, a lucrat cu preşedintele Senatului, Mircea Geoană. El este conferenţiar universitar la Academia de Studii Economice din Bucureşti, la catedra de economie şi politici economice şi actualul proiect ştiinţific la care lucrează este o bursă postdoctorală la Academia Română pe reguli fiscale şi pe determinarea deficitului bugetar ciclic şi structural şi prioritizarea investiţiilor publice.
Primul obiectiv: reducerea cheltuielilor
Socol spune că cea mai provocatoare decizie va fi cea privind reducerea cheltuielilor bugetare. Printre cele zece măsuri pe care i le-a prezentat premierului Ponta sunt realizarea unui audit al funcţiilor guvernamentale (adică programarea resurselor umane, materiale şi financiare), monitorizarea achiziţiilor de bunuri şi servicii şi prioritizarea investiţiilor publice.
"În primul an, aş merge pe un trade-off (schimb - n.red.) corect între reducerea cheltuielilor publice şi orice minimum de spaţiu fiscal s-ar crea l-aş duce spre stimularea sectorului privat, dar o stimulare bazată pe programare economică orientativă, cum se face în numeroase ţări", a mai spus consilierul premierului.
Deşi nu vrea să dea cifre oficiale, Socol spune că în câteva luni se vor vedea rezultatele măsurilor luate de noul guvern şi cu toate că la început acestea vor fi mici, rezultatul final este cel mai important. De asemenea, el dă exemplul personal atunci când vine vorba de reducere a cheltuielilor.
Cristian Socol: "Când m-am dus la guvern, normal ca secretar de stat ai dreptul la maşină şi la şofer. Am refuzat maşina şi şoferul pentru că trebuie început cu exemple simple"
"Când m-am dus la guvern, normal ca secretar de stat ai dreptul la maşină şi la şofer. Am refuzat maşina şi şoferul pentru că trebuie început cu exemple simple", a menţionat economistul.
Fiecare guvern din 1990 până astăzi s-a angajat să reducă cheltuielile bugetare, toţi au umblat la cheltuielile salariale, dar nimeni nu s-a încumetat să reducă cheltuielile cu bunurile şi serviciile unde preţurile sunt "umflate" şi cu 30%.
"Creşterea TVA-ului a rupt 0,5% din PIB-ul potenţial. (..) A merge în continuare pe creşteri de taxe este aproape imposibil şi atunci ne mai rămâne singura posibilitate de reducere a cheltuielilor publice", a spus Socol, adăugând că România are 113 taxe, dar nu a specificat câte vor fi reduse în următorul an.
La jumătatea anului 2010, ca o reacţie întârziată la criză, autorităţile publice au luat ca o primă măsură de austeritate reducerea salariilor bugetarilor cu 25% şi creşterea TVA-ului cu 5%, la 24%. Deşi Executivul a reuşit să reducă cheltuielile de personal şi pe cele cu asistenţa socială, cheltuielile de bunuri şi servicii şi-au continuat ascensiunea, cu ritmuri de creştere de peste 10-15%. Astfel, cheltuielile cu bunuri şi servicii au reprezentat în ultimii ani peste 5% din PIB, respectiv 14% din bugetul general consolidat în condiţiile în care ponderea veniturilor în PIB se situează la 32-33%. În primele 11 luni ale anului trecut, acestea au crescut cu 10,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2011, înregistrând una dintre cele mai mari creşteri.
Cheltuielile bugetare totale au ajuns anul trecut la 186,2 mld. lei, cu 4% peste nivelul din perioada ianuarie-noiembrie 2012, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe.
Este precaut în estimări
România va avea o creştere economică de 1,2-1,4% într-un scenariu pesimist, iar în cel mai bun caz un avans de 1,8-2%, în condiţiile în care creşte absorbţia de fonduri europene, guvernul găseşte spaţiu fiscal prin reducerea cheltuielilor pentru activarea mecanismelor de garantare-contragarantare şi nu apar şocuri adverse în zona euro şi la nivel mondial, consideră Socol.
Însă nu vrea să facă o estimare privind nivelul investiţiilor directe anul acesta deoarece acesta depinde de mai mulţi factori printre care şi încrederea investitorilor în România.
El spune că din cele 40.000 de investiţii neterminate ar implementa "abc-ul civilizaţiei" adică reţea de apă, canalizare, electricitate. De asemenea afirmă că ar investi în agricultură, în energie regenerabilă şi în IT.
Principala problemă a mediului de afaceri din România este lipsa de strategie, consideră economistul.
"Nu se ştie foarte clar ce direcţii de dezvoltare din punct de vedere strategic există în România, de aceea un proiect al meu vizavi de analiza ne-economică este realizarea unui proiect «Agenda 2019» sau «Agenda 2020» care să aibă ca obiectiv aderarea la zona euro. Noi am avut o singură strategie în România, strategia de la Snagov din 2000 cu obiectiv aderarea la Uniunea Europeană", a mai spus Socol. El nu vrea să dea o dată la care crede că România va adera la zona euro, dar o consideră una dintre priorităţi.
El estimează că cursul leu-euro va rămâne stabil la o valoare cuprinsă între 4,4 şi 4,6 lei/euro, în condiţiile în care la jumătatea anului trecut leul a urcat până la un maxim de aproximativ 4,65 lei/ euro.
Guvernul reduce cabinetele demnitarilor, în cele mai multe cazuri cu un singur post
Numărul posturilor din cabinetele demnitarilor a fost redus prin ordonanţă de guvern, în cazul funcţiilor de demnitate publică asimilate rangului de secretar de stat, care sunt cele mai numeroase în administraţia centrală, reducerea fiind de un singur post la fiecare cabinet.
Reducerea a fost operată prin ordonanţă aprobată în şedinţa de miercuri a guvernului.
La finalul şedinţei, vicepremierul Liviu Dragnea a anunţat că pentru cabinetul primului-ministru, care include 18 posturi, nu se va opera reducerea, iar pentru funcţiile de vicepremier cu portofoliu şi ministru de stat cabinetul va fi redus de la 15 la 12 posturi. Pentru funcţia de vicepremier fără portofoliu sau de ministru, ministru delegat, secretar general al guvernului, şef al Cancelariei primului-ministru cabinetul va fi redus de la 13 la 8 posturi.
În acelaşi timp, pentru funcţiile de secretar de stat, adjunct al secretarului general al guvernului, asimilaţi ai acestora din cadrul ministerelor, Secretariatului General al Guvernului şi Departamentului pentru Relaţia cu Parlamentul cabinetul demnitarului va fi redus de la 5 la 4 posturi, iar pentru conducătorii de organe de specialitate ai administraţiei publice centrale cu rang de sceretar de stat va fi operată o reducere de la 4 la 3 posturi.
Dragnea a arătat că, după reorganizarea ministerelor, vor exista circa 60 de secretari de stat în cadrul acestora.
Vicepremierul a mai spus că, la cererea premierului Victor Ponta, până la 30 martie toţi miniştrii vor prezenta noi propuneri de reorganizare a ministerelor în sensul reducerii de personal. În urma acestei reorganizării, a asigurat Dragnea, numărul posturilor de conducere va fi redus spre jumătate. Ovidiu Bărbulescu
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
