Crin Antonescu, reales, la al XVII-lea Congres al PNL

7 mar 2010 Autor: Doina Anghel

Crin Antonescu a castigat in urma cu un an alegerile pentru presedintia Partidului National Liberal, intr-un val de entuziasm greu de egalat in ultimul deceniu al politicii romanesti. I-a electrizat pe liberali, mobilizandu-i catre cel mai bun scor inregistrat vreodata de PNL la alegerile pentru presedintia Romaniei, de 20%.

Magnetismul discursului presedintelui PNL s-a evaporat insa dupa prezidentialele din noiembrie, iar acest lucru s-a vazut clar vineri si sambata, la cel de-al XVII-lea Congres liberal, la care a fost reconfirmat in functie. Antonescu a folosit multe clisee si a pierdut din primele minute atentia colegilor sai care au murmurat continuu pe durata celor doua ore de discurs in care fostul si actualul presedinte al PNL si-a prezentat candidatura.

"PNL asuma faptul ca pe parcursul viitorilor aproape trei ani cel putin va sta singur in calea unei masinarii enorme care lupta impotriva valorilor noastre, va avea o viata aspra, o viata grea, va trebui sa faca mult mai multe sacrificii decat a facut pana acum. Am convingerea ca, daca fiecare liberal din aceasta tara, de la presedinte si pana la sutele de mii de liberali raspanditi in toate colturile tari, va sti sa simta, sa traiasca si sa spere in mijlocul comunitatilor din care face parte si sa lucreze in sensul in care partea buna a societatii romanesti doreste, vom izbuti la capatul acestui drum", a fost concluzia lui Antonescu, dupa ce a fost reconfirmat in functie.

El a obtinut 986 de voturi fata de cele 357 ale contracandidatului sau Ludovic Orban, intr-o competitie pe care a castigat-o dinainte sa inceapa votul.

Dincolo de toata discutia cu "dictatura" - Crin a fost comparat cu Ceausescu pentru ca ar fi impus votul de liste in defavoarea candidaturilor proprii intr-un partid care pune pe primul loc individul - presedintelui PNL si contracandidatului sau le-a lipsit substanta. Nu s-au discutat programe, nu s-a vorbit concret de strategii, planuri, tinte sau legi specific liberale. Nu s-au duelat in idei, ci in reprosuri si invective.

Tariceanu vrea fapte, nu vorbe de la Antonescu

Ca si la Congresul PSD de la finele lui februarie, si aici Traian Basescu si ai lui au fost tema principala de discutie. E si normal ca partidele de opozitie sa vorbeasca impotriva puterii, cu o mica nuanta. Nici PSD, nici PNL nu au propus si nu propun nimic in schimbul criticilor pe care le fac.

Acesta a fost de altfel principalul repros pe care fostul lider liberal Calin Popescu-Tariceanu l-a facut lui Crin Antonescu, in discursul sau in fata liberalilor, acuzandu-l pe presedintele partidului ca nu se implica in adevaratele probleme pe care le presupune functia sa, ci prefera "abureala".

"Nu l-am vazut pe presedintele Partidului National Liberal sa vorbeasca zilele acestea despre legea pensiilor. Nu l-am vazut pe domnul Antonescu (care este si senator) sa vina la dezbaterile legii bugetului de stat si sa exprime pozitia partidului, in vreme ce fostul lider al PSD Mircea Geoana, desi inca foarte marcat de rezultatul alegerilor prezidentiale, a fost principalul vorbitor al social-democratilor", a spus Tariceanu.

Antonescu nu a raspuns la acuzatiile concrete, preferand sa remarce ca discursul lui Tariceanu spulbera suspiciunile de dictatura in PNL.

In discursul sau de candidatura, care a durat o ora si jumatate fara pauze, Antonescu a vorbit putin despre un guvern din umbra al liberalilor care va avea sarcina sa elaboreze strategia partidului.

Din echipa lui fac parte nume cunoscute ale liberalilor: Varujan Vosganian, Andrei Marga, Norica Nicolai, Relu Fenechiu sau Dan Radu Rusanu. Sunt nume importante, cunoscuti in mediul academic, politic si de afaceri, insa de numele lor nu se leaga nicio lege cunoscuta.

Antonescu a vorbit mult de protectie sociale si de valorile crestin-democratiei in ceea ce priveste acest capitol si de conservatorism in ceea ce priveste cultura, educatia.

A evitat un discurs prea reformist in ceea ce priveste economia si statul, respingand din start valorile libertariene, care sunt vazute drept cea mai buna solutie pentru iesirea din criza de o buna parte din oamenii de afaceri, principala tinta electorala a liberalilor.