Cristina Trăilă, ANRMAP: Am prea puţină putere să ţin în frâu piaţa achiziţiilor publice, 19 miliarde de euro/an. “.De 20 de ani există o conivenţă frau­duloasă între instituţii ale statului şi firme”

27 mar 2011 Autor: Iulian Anghel

Cristina Trăilă, ANRMAP: Am prea puţină putere să ţin în frâu piaţa achiziţiilor publice, 19 miliarde de euro/an. “.De 20 de ani există o conivenţă frau­duloasă între instituţii ale statului şi firme”

Cristina Trăilă, şefa Achiziţiilor Publice

Într-un interviu pentru ZF realizat înainte de a anunţa că achiziţii de miliarde de euro ar putea fi anulate, Cristina Trăilă a pronunţat de cinci ori în primele 10 minute propoziţia: "Nu pot!"

Cristina Trăilă, preşedinta Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP), spu­ne că are prea puţină putere şi prea puţini oameni pentru a ţine în frâu o piaţă de 19 miliarde de euro în 2010 - valoarea procedurilor de achiziţie publică iniţiate în SEAP - Sistemul Electronic de Achiziţii Publice.

Şefa Autorităţii pe Achiziţii, care, conform numelui instituţiei, ar trebui să monitorizeze achiziţiile publice pentru transparenţă şi pentru a obţine economii, primeşte datele solicitate "prin poştă". Instituţia nu face analize, nu monitorizează firme sau instituţii despre care pot exista suspiciuni de fraudă în funcţie de nivelul contractelor încheiate, pentru că se uită doar la "legalitatea fiecărui contract".

Trăilă a susţinut, săptămâna trecută, într-o conferinţă de presă, că va cere instanţelor anularea tuturor contractelor încheiate de instituţiile statului care nu sunt în SEAP. Dar este vorba aici despre contracte de miliarde de euro, având în vedere că "cumpărăturile" pe care statul le-a făcut în 2008 şi 2009 au fost de 26 mld. euro, iar în 2010 doar ceea ce s-a înregistrat ca proceduri de achiziţie în SEAP are o valoare de 19 mld. euro.

Cine are curajul de a anula contracte de miliarde de euro? Într-un interviu pentru ZF realizat înaintea anunţului, Cristina Trăilă a pronunţat de cinci ori în primele 10 minute propoziţia: "Nu pot!" Dacă nu ea, atunci cine?

ANRMAP nu are date la timp pentru că SEAP nu i le dă la timp, spune Trăilă. În acest moment o unitate care trebuie să facă o achiziţie pe SEAP trimite documentaţia pentru aprobare la ANRMAP şi apoi în sistemul de achiziţii publice. Dublând coordonarea SEAP nu poţi măsura nici eficacitatea sistemului. De ce nu trece SEAP în sub­ordinea ANRMAP, aşa cum ar fi normal? Trăilă admite indirect existenţa unei dispute între ANRMAP şi Ministerul Co­municaţiilor care deţine SEAP. "SEAP nu-şi face datoria. Avem mari probleme, dacă eu vreau date la timp din SEAP, nu le pot lua, iar ei nu mi le dau când am nevoie de ele. Eu cum să în­drept o situaţie dacă nu am datele la vre­me? Eu încerc să iau SEAP de doi ani. Mi s-a spus că am nu ştiu ce interes."

Piaţa achiziţiilor publice reprezintă în jur de 15% din PIB-ul României. Statul, prin instituţiile sale, este cel mai mare cumpărător. Astfel şi intersul faţă de achiziţiile statului este foarte mare.

În aceeaşi vreme, unele companii care fac afaceri cu statul s-au plâns, de-a lungul vremii, că li se cere mită pentru a câştiga contracte. Ele nu s-au retras însă şi continuă să facă afaceri cu autorităţile publice.

Plângerile vin pe "surse", dar niciodată un competitor important nu a ieşit să spună public: "cutare mi-a cerut atât". Analiştii consultaţi în trecut de ZF apreciau că între 20 şi 40% dintre contractele încheiate cu statul sunt "cu dedicaţie".

Licitaţii pentru proiecte în valoare de 2,72 miliarde euro au fost anulate în cursul anului 2010 de Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC), după ce acestea au fost atacate de agenţii economici participanţi la procedură. CNSC a anulat anul trecut 603 licitaţii în valoare de 2,7 mld. euro, ceea ce înseamnă că procedura de organizare a fost complet greşită.

"De 20 de ani există o conivenţă frauduloasă între firme şi autorităţile publice. Problema mare este că există enorm de multe autorităţi contractante - peste 18.000", spune Cristina Trăilă.

ANRMAP a elaborat de luni bune un proiect care prevede ca, la nivelul instituţiilor centrale ale statului, licitaţiile să se organizeze centralizat. Însă el este încă în stadiul de proiect. De ce nu se adoptă la nivel executiv o astfel de reglementare?

"Noi sperăm ca proiectul să fie aprobat. S-ar face astfel economii de miliarde, pentru că acum se întâmplă aşa: în spitale, de pildă, în loc să se achiziţioneze medicamente de X lei la nivelul de care este nevoie, se împart contrac­tele pe sume mici de sub 15.000 de euro (cuantum până la care instituţiile nu sunt obligate să organizeze licitaţii publice - n.n.). O achiziţie făcută, de pildă, de Casa Naţională de Sănătate, la nivel central ar fi mai trans­parentă", menţionează ea.

Până în prezent nu s-a auzit ca să intre cineva la închisoare sau să plătească din buzu­narul lui un prejudiciu creat instituţiei prin achiziţii dubioase. Practic, în majoritatea cazurilor, o instituţie a statului, fie că se chea­mă ANRMAP sau Curtea de Conturi, amen­dează o altă instituţie a statului, adică trece banii dintr-un buzunar al statului într-alt bu­zunar al statului. "Noi dăm amenzi. Problema mare este că şefii instituţiilor publice nu fac acţiuni în regres (acţiune prin care statul recuperează de la funcţionarii publici pagubele realizate prin îndeplinirea cu neglijenţă a atribuţiilor - n.n.) împotriva celor vinovaţi", spune Trăilă. Ea "dinamitează" şi mitul că lici­taţiile în sistemul electronic ar aduce economii.

"Nu se face nicio economie, ci doar există transparenţă", spune Trăilă care contrazice astfel opinia unor importanţi oficiali potrivit că­rora organizarea licitaţiilor în sistem elec­tronic ar aduce economii de miliarde de euro.

"Preţul este dat de piaţă. Şi apoi nu acesta este rolul SEAP să facă economii. În orice caz, în orice licitaţie se poate face o economie în sensul că este posibil ca un contract să aibă o valoare mai mică decât estimarea iniţială. Dar preţul este dat de piaţă - este exact ca atunci când mergi la piaţă să cumperi cartofi şi alegi. SEAP oferă transparenţă".

Trăilă admite că sunt situaţii în care lucrările sunt supraevaluate, că există încă licitaţii "cu dedicaţie". Cum îşi explică ea că există firme pentru care 99% dintre con­tractele încheiate cu statul în perioada 2007-2010 sunt încheiate cu un singur beneficiar, iar ponderea firmei în total contracte la acest beneficiar este de 25-30%. Acesta este cazul spre exemplu al Delta ACM cu Primăria Sec­toru­lui 3 din Bucureşti şi al Dioma Interna­tional cu Primăria Sector 5 din Bucureşti.

Şi cum verifică dacă valoare contractelor atribuite este cea reală?

Cristina Trăină spune că ANRMAP nu are responsabilitatea de a verifica care este valoarea reală a contractelor, ci dacă ele au fost încheiate cu respectarea legii achiziţiilor, primul lucru trebuind să revină Curţii de Conturi.

Şi nici nu poate elimina din licitaţii o firmă care câştigă contracte doar într-un loc, ci doar atunci când este limpede că un contract a fost încheiat cu încălcarea legii achiziţiilor. Însă, admite ea, există o "conivenţă frauduloasă" între autorităţi şi anumite firme.

"De 20 de ani există o conivenţă frau­duloasă între instituţii ale statului şi firme. Sunt prea multe autorităţi contractante, iar noi avem puţini oameni (în jur de 100 - n.n.).

Curtea de Conturi care a auditat bugetul general consolidat pe 2009 a constatat chel­tuirea a 9 mld. euro cu încălcări ale legii. Curtea a transmis acest raport Parlamentului, dar mai departe de atât nimeni nu a fost găsit vinovat pentru cheltuirea a 25% din veniturile statului cu încălcarea legii.

Problema mare, spune şefa ANRMAP, este că în România nu există un control de audit intern cum există în Franţa.

Şi nu există obişnuinţa autorităţilor de a se îndrepta împotriva vinovaţilor când se creează un prejudiciu. De ce? Cristina Trăilă ridică din umeri.

Potrivit preşedintei ANRMAP, în curând va apărea o decizie a instituţiei referitoare la metodologia achiziţiilor publice în privinţa fondurilor europene după ce s-a observat că aşa-numitele autorităţi de management şi autorităţile intermediare verifică achiziţiile publice excedând astfel mandatul cu care au fost învestite.

Acum acest lucru conduce, spune şefa ANRMAP, la întârzieri de plăţi pentru că o astfel de verificare a durat, în practică, chiar şi până la un an.

"De ce nu se absorb fonduri europene? S-a spus că avem o problemă cu achiziţiile publice, da, dar am constatat altceva. În te­ritoriu, autorităţile de management în loc să se ocupe de acurateţea dosarelor, fac controale pe legea achiziţiilor, ceea ce nu este treaba lor şi întârzie astfel acordarea banilor".

Aşadar, acestor organisme li se va interzice să emită norme şi instrucţiuni referitoare la licitaţiile cu bani europeni.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 28.03.2011

Intră în comunitatea Facebook Ziarul Financiar, locul unde ziarul vorbeşte cu tine
Cuvinte cheie:
Cristina Trăilă
, ANRMAP
, achiziţii publice
, SEAP
Vizualizari:
Printeaza
Momentan este un comentariu Comenteaza si tu
Comentarii (1):
Ionel - 28 martie 2011, 09:36

Si chiar o persoana care conduce o structura si care a constatat ce nu merge se poate limita doar la a spune "nu pot"? Cred ca doamna poate mult, stie mult, dar e totusi ceva care o opreste. Ce sa fie, ce sa fie? Sa fie coruptia? Sa fie sistemul destinat sa spolieze totul? Ce bine ar fi daca ZF ar incerca o investigatie in acest sens. Si noi, romanii, trebuie sa functionamm nu-i asa?

Campurile marcate cu rosu nu sunt valide!

Comentariul a fost adaugat si va aparea dupa ce va fi moderat!

Comentariile vor fi publicate doar după moderarea acestora de către redactori. Nu vor fi publicate comentariile care conţin injurii, un limbaj licenţios, instigare la încălcarea legii, la violenţă sau la ură, precum şi acuzaţii fără acoperire. De asemenea, pentru o mai bună comunicare, vă rugăm să oferiţi o adresă de mail validă. Vă mulţumim!

Intră în comunitatea Facebook Ziarul Financiar, locul unde ziarul vorbeşte cu tine
vreaupresedinte.ro
vreaupresedinte.ro
Inchide