O "cursă" cu o miză de peste 2 miliarde de euro pe an va avea loc în Bucureşti pe data de 10 iunie: alegerile pentru primăria generală şi pentru cele de sector.
Primarii în funcţie, dintre care unii speră să intre în cel de-al patrulea mandat, cum se întâmplă la sectoarele 2 şi 5, au avut în ultimii patru ani pe mână bugete cumulate de trei-patru miliarde de euro.
Business Construct şi-a propus să îi scoată "la raport" pentru a-şi prezenta realizările din mandatele anterioare, în condiţiile în care aceşti edili au anual bugete comparabile cu cele ale celor mai mari oraşe din ţară.
Cu 1 miliard de euro în fiecare an în buzunare, din care sume cuprinse între 20 şi 40% sunt destinate investiţiilor, primarii din sectoarele Capitalei ar trebui să arate cum au cheltuit banii.
Cât de mare este miza?
Fiecare primărie de sector a avut în ultimii patru ani de mandat un buget de investiţii care a depăşit chiar 100 de milioane de euro, cum a fost cazul sectorului 1, cea mai bogată unitate administrativă din ţară, după primăria Capitalei.
În ultimul deceniu veniturile tuturor administraţiilor locale din România au crescut de circa şapte ori, până la aproape 44 de miliarde de lei (10 miliarde de euro).
Circa 10% din aceşti bani intră în conturile celor şase primării de sector din Bucureşti anul acesta, respectiv aproape un miliard de euro, cu o pondere mai mare însă pentru sectoarele 1,2 şi 6. Spre comparaţie, primăria oraşului Cluj-Napoca, cea mai bogată municipalitate din România, exceptând Bucureştiul, şi-a proiectat pentru anul 2012 un buget de aproximativ 220 de milioane de euro, bani din care trebuie să administreze o suprafaţă care reprezintă circa trei sferturi din aria totală a Capitalei.
Ce se poate construi cu un buget de 100 de milioane de euro? Aproximativ 3.000-4.000 de locuinţe, 6-7 spitale cu câte 100 de paturi fiecare sau, în condiţiile în care Primăria Capitalei şi cea a Sectorului 1 stau de mai mulţi ani în clădiri de birouri închiriate, cu 100 de milioane de euro se află în construcţie turnul de birouri Sky Tower, în ale cărui spaţii ar putea încăpea angajaţii tuturor primăriilor din oraş.
Pe de altă parte, spaniolii de la Hercesa au schimbat cu 15 mil. euro imaginea Hotelului Cişmigiu din Bucureşti, cu o istorie de peste 100 de ani, în condiţiile în care în apropiere mai multe clădiri de pe Lipscani stau să cadă, pasate an de an de la primăriile de sector la cea a Capitalei.
În sectorul 6, zona de vest a Capitalei, una dintre cele mai aglomerate divizii urbane, cu circa 1.600 de blocuri şi o densitate a populaţiei de aproape 10.000 de persoane pe kilometru pătrat, bugetul de investiţii din perioada 2008-2012 a fost de circa 110 milioane euro.
Principalele proiecte pe care primarul Cristian Poteraş, aflat de opt ani în funcţie, le-a făcut sau le-a început în acest mandat sunt reabilitarea termică a 273 de blocuri, cu fonduri de aproape 35 de milioane de euro,
modernizarea parcului Drumul Taberei, o suprafaţă de şapte hectare, cu 18 milioane de euro, bani care provin însă şi din fonduri de la Uniunea Europeană şi contribuţii de la bugetul de stat, şi proiectul de construcţie a unei şosele de legătură între calea Crângaşi şi şoseaua de centură, care va costa circa 5 milioane de euro.
În problema parcărilor, una dintre cele mai acute în sectorul în care locuiesc circa 360.000 de bucureşteni, Primăria sectorului 6 afirmă că cea mai importantă investiţie a fost de 700.000 de euro în amenajarea a 500 de locuri pe platforma autogării Militari.
Într-un sector în care zilnic sunt ridicate zeci de maşini parcate neregulamentar, iar răscumpărarea autovehiculelor costă aproape 700 de lei, primăria a investit o sumă de 25 de ori mai mare în reabilitarea parcului Drumul Taberei decât în cel mai important proiect de parcare.
La Sectorul 4, spaţii verzi şi credite
Sectorul 4, dominat de cartierele Berceni şi Tineretului din sudul Capitalei, a avut în ultimii patru ani un buget de investiţii de circa 90 de milioane de euro la dispoziţia primarului Cristian Popescu Piedone, aflat la primul mandat.
Principalele proiecte de investiţii? Reabilitarea a 54 de străzi, inclusiv prin refacerea reţelelor de canalizare, lucrări care au costat 7 milioane de euro. Conform datelor anterioare obţinute de ZF, primăria a cheltuit doar în anul 2010 18 milioane de euro pentru întreţinerea spaţiilor verzi.
Principalele proiecte de dezvoltare acum? Reabilitarea termică a blocurilor, între 50 şi 120 de unităţi, conform datelor care vin de la primărie, ceea ce ar scoate din buget până la 35 de milioane de euro, conform estimărilor Business Construct. De unde vin banii?
Municipalitatea încearcă să ia un credit de 100 de milioane de euro de la Banca Europeană de Investiţii, care va ajunge la scadenţă în următorii 20 de ani.
Celelalte primării de sector nici nu au fost dispuse să răspundă la solicitările Business Construct pentru detalii legate de politica de investiţii din ultimul mandat şi proiectele de dezvoltare.
Fără site sau "prinşi cu campania"
La sectorul 2, unde Neculai Onţanu a deţinut scaunul de primar în ultimii 12 ani, reprezentanţii biroului de presă susţin că sunt "prinşi cu campania electorală" şi nu au timp să furnizeze răspunsuri. Nicio informaţie despre investiţiile din sectorul cu cea mai mare densitate din Bucureşti şi cu cele mai mari probleme la locurile de parcare. Programul vedetă? Reabilitarea termică, pentru care s-au alocat 82 de milioane de euro numai în acest an.
La sectoarele 3 şi 5 nici măcar site-urile oficiale nu funcţionează la jumătatea lunii mai.
Sectorul 1, cea mai bogată unitate administrativă din ţară, exceptând primăria generală a capitalei, are un buget aprobat de 265 de milioane de euro pentru anul acesta, nivel similar anilor trecuţi, iar conform materialelor de presă publicate pe site circa 40% din bani merg în investiţii.
Cota nu a fost aceeaşi în toţi anii, însă la o medie anuală estimată la 30-35%, reiese un buget total de investiţii de aproximativ 350 de milioane de euro pentru perioada 2008-2012.
Doar ceva mai scumpe au fost, cumulat, cele mai importante construcţii urbane din România din ultimul deceniu, stadionul Arena Naţională şi Pasajul Basarab. În domeniul privat, unul dintre cele mai mari malluri din Bucureşti, Băneasa Shopping City, a costat 150 de milioane de euro.
Între timp, primarul Andrei Chiliman, de opt ani în funcţie şi cu ţinta pentru un nou mandat de patru ani, susţine că în sectorul 1 nu sunt probleme de infrastructură, s-au reabilitat sute de străzi şi reţele de canalizare, însă nu furnizează nicio informaţie despre valoarea lucrărilor sau sursa finanţărilor.
La fel ca în celelalte primării, şi sectorul 1 promovează pentru anul acesta un program de reabilitare termică a blocurilor de 75 de milioane de euro.
În aceste condiţii, polistirenul lipit din bani publici pe blocurile private ale Capitalei a devenit în 2012 principala temă electorală a primăriilor de sector în funcţie. Este suficient?
Vezi www.zfcorporate.ro/business-construct
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
