În doar două săptămâni de conflict politic care a culminat cu suspendarea preşedintelui Traian Băsescu România a reuşit să-şi facă praf şi bruma de simpatie de care se bucura în Europa. Într-o lume în care încrederea investitorilor este esenţială, iar lipsa ei este fatală pentru o economie, Bucureştiul a transmis în exterior semnale care ar putea-o costa dureros de mult. Criza politică poate transmite un semnal devastator pieţelor. Şi nimeni în România nu dă semne că ar înţelege cu adevărat asta.
Investiţiile străine directe au scăzut în primele cinci luni la 465 mil. euro, de la 849 mil. euro în aceeaşi perioadă a anului trecut. În această perioadă au finanţat doar 24% din deficitul de cont curent, deşi în trecut îl acopereau aproape de 100%.
Peste 2 mld. euro au plecat din România doar în luna mai, lucru care a accentuat presiunea pe leu, deprecierea acestuia accelerându-se după declanşarea criziei politice. Absorbţia fondurilor UE nu avansează (doar 75 mil. euro în iunie), dimpotrivă, programele de finanţare sunt suspendate unul după altul. Nimic nu arată că lucrurile merg prea bine în economia României. Iar într-o lume în care criza de încredere este ingredientul de bază al crizei economice, România şi-a făcut în doar două săptămâni imaginea ţăndări. Dar circul merge mai departe. Va exista un referendum de demitere a preşedintelui, dar încă nu avem toate datele despre modul lui de desfăşurare, la 12 zile după suspendarea din funcţie a lui Traian Băsescu.
Ordonanţele de urgenţă ale Guvernului, la controlul Comisiei Europene!
Comisia Europeană va publica astăzi raportul asupra Justiţiei din România în plin scandal politic. Draftul raportului care a circulat ieri în presă arată că din cauza ultimelor scandaluri de la Bucureşti monitorizarea ar putea fi extinsă inclusiv la nivelul actelor adoptate de Guvern, căruia i se va cere să nu mai publice ordonanţe de urgenţă decât în limitele Constituţiei, adică exclusiv în situaţiile în care există o urgenţă.
La Bucureşti, administraţia strigă: "Încălcare de suveranitate", "depăşire de atribuţii". În opinia preşedintelui interimar Crin Antonescu, raportul ad-interim al Comisiei Europene atacă nişte teme şi decizii "care exced nu numai Mecanismul de Cooperare şi Verificare (în cadrul monitorizării Justiţiei - n.n.), dar şi atribuţiile Comisiei Europene". Pentru acelaşi Crin Antonescu, cei de la Bruxelles nu sunt "şefii noştri", iar presa europeană vorbeşte după ureche când, citând surse din cadrul Comisiei, anunţă o monitorizare mai strictă.
"România nu este nici un cobai, nici un aspirant, nici o ţară în curs de dezvoltare democratică aspirantă să intre în UE, România este o ţară în care fundamentele democraţiei sunt consacrate de mult", susţine Antonescu, care adaugă, vorbind despre un articol din publicaţia britanică Financial Times care anunţă supravegherea de către UE a respectării democraţiei în România: "Financial Times (FT), în ciuda faptului că este un foarte prestigios organism de presă, vorbeşte din auzite şi din auzite incorect. (...)."
Actuala administraţie de la Bucureşti în frunte cu premierul Victor Ponta şi cu Crin Antonescu au însă o mare problemă.
FT este o publicaţie citită de sute de mii de oameni, antreprenori, oameni de afaceri, investitori. Milioane de oameni din Europa şi de aiurea au citit ce au scris FT, Wall Street Journal, Frankfurter Allemagne Zeitiung. Milioane de oameni au citit ce spune Angela Merkel sau Durao Barroso despre situaţia de la Bucureşti: respectaţi statul de drept! Câtora dintre aceştia le pasă de consideraţiile lui Crin Antonescu despre democraţie, când raportul Comisiei Europene scrie negru pe alb: "Cel mai important pas pe care va trebui să îl facă Guvernul şi instituţiile-cheie din România va fi să îşi demonstreze angajamentul faţă de pietrele de temelie indispensabile ale statului de drept şi independenţei justiţiei"?
Angajamentul faţă de statul de drept! Este o întoarcere cu ani de zile înapoi. În ce s-ar putea traduce un astfel de avertisment? A spus-o un alt cotidian financiar citit de milioane de oameni zilnic, Wall Street Journal: "Presiunile asupra instanţelor independente trimit un semnal negativ investitorilor străini în legătură cu ameninţările la adresa statului de drept în România. În contextul în care economia europeană încă sub tensiune a testat răbdarea liderilor UE, este un drum nechibzuit pentru România".
Investiţiile străine scad şi rămâne de văzut în ce măsură ele îşi pot reveni în lunile ce vin, în ce măsură leul va coborî sub 4,5 lei/euro aşa cum speră ministrul finanţelor Florin Georgescu sau în ce măsură vom avea creştere economică în semestrul al doilea faţă de semestrul 1.
Biciul Bruxellesului
Deocamdată, tensiunea politică apasă greu asupra oamenilor şi a companiilor, mai ales asupra acelora care au credite în valută. Pentru că deprecierea cu peste 5% a leului de la începutul anului s-a produs şi pe fondul tensiunilor politice şi nu doar în context regional.
Contextul extern este complet defavorabil. Nervii sunt întinşi la maximum, nimeni nu avea chef de o telenovelă politică la Bucureşti, iar Wall Street Journal observă: "România a ales o perioadă nefastă pentru a căpăta reputaţia de instabilitate politică". De la debutul crizei politice profunde în urmă cu peste două săptămâni, România a făcut tot ce i-a stat în putinţă să-şi facă praf reputaţia, atâta câtă era ea. Rapoartele Comisiei pe justiţie, chiar critice, remarcau în trecut progrese pas cu pas.
Cu fiecare raport era consemnat că lucrurile merg spre bine. În două săptămâni capitalele europene au început să se îndoiască de faptul că România ar respecta statul de drept. Şi asta pentru că dincolo de inevitabilele şi fireştile dispute politice, instituţii ale statului - Avocatul Poporului, Curtea Constituţională - au căzut sub tăvălugul deciziilor politice nechibzuite.
Bruxellesul a pus piciorul în prag şi, vrând-nevrând, premierul s-a văzut obligat să-i prezinte Comisiei Europene ce a făcut pentru a remedia situaţia. Şi a revenit asupra legii Curţii Constituţionale şi a legii referendumului. Dar în urma acestei situaţii, până şi actele Guvernului ar putea fi supuse monitorizării de la Bruxelles. A modificat Guvernul prin ordonanţe de urgenţă legea Curţii Constituţionale şi a referendumului astfel încât să-l demită pe preşedintele suspendat fără niciun fel de problemă? Nu va mai da ordonanţe de urgenţă decât în caz de urgenţă. Asta cere Bruxellesul.
Preţul nechibzuinţei
Crin Antonescu acuză Comisia că-şi depăşeşte atribuţiile. Crin Antonescu poate să se plângă cât vrea. Pieţele externe vor înregistra nu declaraţiile sale, ci evoluţia economiei. Iar Wall Street Journal va scrie cum a făcut-o deja: "Tensiunile politice s-au transmis deja investitorilor: leul a scăzut cu 2% în raport cu euro în această lună. Însă acesta s-ar putea dovedi doar vârful aisbergului dacă domnul Ponta va continua această strategie riscantă".
Care ar fi riscurile principale? România are un acord stand-by cu FMI şi UE de 5 mld. euro. Guvernul l-ar putea utiliza în cazul în care s-ar bloca liniile de finanţare de la bancile-mamă către filialele lor de aici. Acest lucru se simte deja. În mai, băncile din România au pierdut din depozitele pe termen mediu şi lung constituite de nerezidenţi (între care depozite ale băncilor-mamă) 234 mil. euro. Până acum, România a respectat acordul cu FMI, în primul rând s-a încadrat în ţinta de deficit. Ce spune Wall Street Journal, influentul cotidian de afaceri american?
"Nu există garanţii că România va rămâne pe această cale." Când investitorii aud de asta ciulesc urechile. Se gândesc de două ori înainte de a veni într-o ţară care riscă să intre în derapaj.
Actualul conflict este unul strict politic şi nu priveşte economia sau angajamentele României, dau asigurări protagoniştii. Dar Parlamentul care l-a suspendat pe Traian Băsescu a făcut o legătură clară între măsurile de austeritate şi reducerea cheltuielilor publice (care au făcut posibilă rămânerea în ţintele acordurilor cu finanţatorii străini) şi necesitatea demiterii preşedintelui. Mai mult, premierul a acuzat-o pe Angela Merkel că a susţinut austeritatea de la Bucureşti anunţată de Băsescu. Iată de ce presa străină spune, după astfel de gesturi şi declaraţii, că nu sunt garanţii că România va rămâne pe drumul cel drept.
Politic sau nu, scandalul care durează de peste două săptămâni şi care nu este tranşat poate ricoşa direct în economie. Nu degeaba presa economică străină scrie cum o face WSJ: În contextul în care economia europeană încă este tensionată, testarea răbdării liderilor UE este un drum nechibzuit pentru România.
Paşii "urgenţi" ceruţi Bucureştiului de UE
Din proiectul raportului pe Justiţie care extinde monitorizarea României
"Cel mai important pas pe care va trebui să îl facă Guvernul şi instituţiile cheie din România va fi să îşi demonstreze angajamentul faţă de pietrele de temelie indispensabile ale statului de drept şi independenţei justiţiei. Aceasta necesită un număr de paşi urgenţi pe care va trebui să îi facă Guvernul şi Parlamentul."
să adopte imediat şi să publice o ordonanţă de urgenţă care să anuleze Ordonanţa de Urgenţă nr. 38/2012 (care restrânge atribuţiile Curţii Constituţionale - n.n.);
să le ceară tuturor partidelor politice şi autorităţilor guvernamentale să respecte independenţa justiţiei; cu angajamentul de a pedepsi orice membru al Guvernului sau al vreunui partid care subminează credibilitatea judecătorilor criticând deciziile justiţiei sau punând presiune pe instituţiile judiciare;
să adopte imediat şi să publice o ordonanţă de urgenţă care să anuleze Ordonanţa de Urgenţă nr. 41/2012 (OUG care îl demitea pe şeful statului indiferent de prezenţa la vot - n.n.);
să asigure publicarea imediată a tuturor actelor în Monitorul Oficial, inclusiv a deciziilor Curţii Constituţionale;
să respecte condiţiile constituţionale de emitere a ordonanţelor de urgenţă pe viitor;
să numească un avocat al poporului care să se bucure de sprijinul tuturor partidelor (…);
să introducă un proces transparent de nominalizare a procurorului general şi al procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (…);
să nu numească miniştri cercetaţi pentru integritate, miniştrii aflaţi în astfel de situaţii trebuie să demisioneze;
să adopte proceduri clare care să ceară demisia membrilor Parlamentului cu decizii finale de incompatibilitate şi conflicte de interese sau condamnări finale pentru corupţie la nivel înalt.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
