Sporurile magistratilor sau ale unor functionari, sporuri castigate in instanta in procese intentate administratiei, ar putea fi anulate in urma unei decizii de ieri a Curtii Constitutionale, care a dat castig de cauza Presedintiei intr-o sesizare impotriva Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ).
Guvernul Boc, care doreste anulari de sporuri si indemnizatii primeste o mana de ajutor, la care este dificil de spus daca spera, in conflictul pe care il are cu magistratii pe aceasta tema.
Curtea Constitutionala a constatat intr-o decizie, nemotivata inca, exis-tenta unui conflict de natura consti-tutionala intre ICCJ si Parlament si Executiv, in cazul sesizarii presedintelui Traian Basescu referitoare la depasirea atributiilor de catre puterea judecatoreasca in privinta sporurilor salariale pentru magistrati si personalul asimilat.
Concret, Curtea spune, potrivit profesorului de drept constitutional Ioan Stanomir, ca "din acest moment, actele care au fost emise de instante si care prevedeau sporuri salariale pentru magistrati sunt lovite de nulitate. Ceea ce spune Curtea este ca puterea judecatoreasca nu poate decide asupra propriei grile de salarizare".
Guvernul Emil Boc a intrat in conflict cu magistratii si cu personalul auxiliar din magistratura in urma intentiei de a le anula o mare parte dintre sporuri.
Conflictul nu este insa de acum, pentru ca aceasta situatie dateaza din anul 2000, cand, printr-o ordonanta de urgenta data in timpul vacantei parlamentare, Guvernul de atunci a anulat o parte a sporurilor magistratilor.
Acestia au atacat in instante deciziile guvernului si au castigat, desi intelegerea politica intre cele doua puteri era ca sporurile sa fie incluse in salariu - cu alte cuvinte se majora salariul, dar nu se mai dadeau sporuri pe viitor.
Situatia revendicarilor salariale in instanta a luat amploare in urma unei hotarari a Inaltei Curti de Casatie, care a spus ca ordonanta de anulare a sporurilor magistratilor este neconstitutionala, intrucat Guvernul, care a emis acest act in timpul vacantei parlamentare, nu a cerut prin ordonanta de abilitate a Executivului de a emite ordonante si dreptul de a "modifica" acte normative in acest domeniu, cum, practic, procedase.
Presedintia a sesizat Curtea Constitutionala motivand ca doar aceasta se poate pronunta in privinta constitutionalitatii unor acte normative. ICCJ a mai sustinut ca avea dreptul sa se pronunte asupra situatiei unui act normativ ca acela in cauza, intrucat el nu mai era in vigoare, fiind abrogat intre timp, insa, potrivit Presedintiei, dreptul de a se pronunta asupra legilor apartine Parlamentului si nu judecatorilor. De aici conflictul constitutional.
Curtea Constitutionala a spus ieri ca Inalta Curte de Casatie si Justitie are competenta de a asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre toate instantele judecatoresti, cu respectarea principiului fundamental al separatiei si echilibrului puterilor, "dar nu poate sa instituie, sa modifice sau sa abroge norme juridice cu putere de lege ori sa efectueze controlul de constitutionalitate al acestora".
Ceea ce mai amenda presedintele in sesizarea Curtii era ca, practic, bugetul statului este stabilit de catre instantele de judecata, nu de catre Guvern si Parlament.
Ce au castigat magistratii in instanta
- prima de concediu
- sporul anticoruptie
- sporul pentru vechime in munca
- coeficientii de multiplicare diferiti
- sporul de specializare
- sporul de periculozitate
- sporul de confidentialitate
- sporul de risc si suprasolicitare neuropsihica
- tichetele de masa
- sporul de fidelitate
- stimulente
- suplimentul postului
- sporul de permanenta
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
