Ministerul Finanţelor este pivotul politicii economice a Guvernului şi are o responsabilitate cu atât mai mare într-o perioadă de criză, gestionarea abilă a cheltuielilor statului fiind crucială pentru relansarea economiei.
Noul ministru al finanţelor nu va avea probabil nici timpul, nici susţinerea politică necesare pentru a opera schimbări în sistemul de impozite şi taxe din România.
De asemenea, se dovedeşte foarte dificilă asumarea unei decizii de reducere a contribuţiilor sociale despre care s-a tot vorbit şi în 2011 şi care ar avea nevoie ca precondiţie de o performanţă solidă la nivelul încasărilor bugetare.
În acest context, o provocare majoră pentru Ministerul Finanţelor în acest an este să capaciteze ANAF în direcţia aplicării legislaţiei privind verificarea şi taxarea corespunzătoare a averilor vizibile mari ale unor contribuabili persoane fizice. Îmbunătăţirea colectării impozitelor pe baza actualei grile de taxare este un subiect care revine constant în discuţiile guvernului cu FMI, însă până acum nu au apărut progrese notabile. În zona averilor mari în special au existat numeroase întârzieri, mai întâi cu adoptarea legislaţiei, iar apoi cu înfiinţarea unui compartiment specializat în cadrul ANAF. De-abia acum ANAF ar fi pe deplin pregătită să treacă la aplicarea reglementărilor, însă desigur este importantă şi susţinerea politică.
Pentru mediul de afaceri bulversat în ultimii ani de schimbările fără număr aduse legislaţiei fiscale este realmente crucială republicarea Codului fiscal într-un format care să încorporeze în mod inteligibil amendamentele succesive, iar articolele să fie renumerotate, renunţându-se la şirul nesfârşit de trimiteri de la o ordonanţă de urgenţă la alta.
Pe de altă parte, Finanţele trebuie să pregătească măsuri de rezervă pentru cazul în care România ar rata din nou obiectivul de creştere a sumelor atrase din fonduri UE. Dacă rata de absorbţie nu creşte conform estimărilor, bugetul va avea nevoie de surse alternative de venituri. În 2011 România miza pe fonduri UE de 3,15 mld. euro, dar a atras 2,57 mld. euro.
Ministerul Finanţelor are şi o responsabilitate specială prin conducerea negocierilor cu FMI şi Comisia Europeană pe marginea acordului stand-by aflat în derulare. O miză importantă va fi în continuare efortul de a convinge partenerii externi să accepte alocarea unor sume mai mari pentru investiţiile în infrastructură prin diferite formule care să nu afecteze direct deficitul bugetar. Mai multe proiecte au fost pornite în 2011, altele aşteaptă să înceapă, iar asigurarea finanţării este foarte importantă.
Pe zona bancară, o temă restantă a Finanţelor este obţinerea acordului Comisiei Europene pentru majorarea capitalului social al CEC Bank, astfel încât banca să poată compensa într-o măsură politica mai multor bănci străine de a reduce finanţările locale. De asemenea, un instrument important în mâna Ministerului Finanţelor sunt ajutoarele de stat care tind să devină un element important în atragerea de investiţii străine directe.
Curriculum Vitae
32 de ani
A intrat în administraţie în 2006 pe un post de consilier al Ancăi Boagiu pe vremea când era ministru al integrării europene.
Din septembrie 2006 până în noiembrie 2007 a fost secretar de stat în Ministerul Finanţelor responsabil cu Trezoreria. După ieşirea PD-L de la guvernare - partidul de care a fost apropiat în permanenţă -, Adriean Videanu l-a angajat ca director general economic la Primăria Capitalei.
Din ianuarie 2009 revine ca secretar de stat în Ministerul Finanţelor pe mandatul de ministru al lui Sebastian Vlădescu, fiind menţinut şi pe mandatul lui Gheorghe Ialomiţianu.
PRIORITĂŢI
Republicarea Codului fiscal pentru ordonarea nenumăratelor modificări din ultimii ani.
Îmbunătăţirea colectării impozitelor, implementarea legislaţiei de taxare a averilor vizibile nedeclarate.
Asigurarea finanţării pentru proiectele de investiţii în infrastructură deja lansate şi a celor în pregătire.
Majorarea capitalului social al CEC Bank pentru susţinerea creditării.
Reducerea birocraţiei legate de declararea veniturilor şi de plata impozitelor.
Direcţii din programul de guvernare
Reducerea deficitului bugetar la cel mult 3% din PIB după metodologia UE
Asigurarea unui sistem fiscal predictabil şi stabil.
Revizuirea sistemului fiscal, cu asistenţa tehnică a FMI, pentru a acoperi lacunele şi a spori eficienţa acestuia.
Asigurarea unui nivel de 4% din PIB în anul 2012 al cheltuielilor de capital ce corespund investiţiilor cofinanţate din fonduri UE, inclusiv din împrumuturi externe.
Extinderea informatizării, îmbunătăţirea şi interconectarea sistemelor informatice utilizate în activitatea de inspecţie fiscală.
Stimularea depunerii on-line a declaraţiilor şi a plăţilor electronice.
Republicarea Codului fiscal şi a Codului de procedură fiscală.
Îmbunătăţirea managementului arieratelor (prin monitorizarea mai bună a arieratelor mari şi recente) şi reducerea volumului arieratelor (în special prevenirea formării de noi arierate).
Reducerea numărului taxelor şi tarifelor cu caracter nefiscal de la 237 în prezent la cel mult 100.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
