Politică

Dezastru la bilanţul Ministerului Public: fiecare procuror DNA a avut, în medie, doar 3 (trei) dosare trimise în instanţă

Dezastru la bilanţul Ministerului Public: fiecare procuror DNA a avut, în medie, doar 3 (trei) dosare trimise în instanţă

Autor: Iulian Anghel

07.03.2011, 23:55 180

DNA a fost înfiinţat special pentru a ancheta acuzaţiile decorupţie, iar 600 dintre cele 934 de cazuri de corupţie trimise înfaţa instanţei au fost anchetate de DNA, cu 40% mai multe faţă decele 383 de cazuri din anul anterior.

La DNA lucrează 145 de procurori, ceea ce înseamnă că în mediefiecare a trimis în 2010 în judecată 3 cazuri de corupţie. Astaînseamnă că fiecare procuror DNA a lucrat câte patru luni la uncaz. Oricum, au fost mai harnici, pentru că în 2009 au trimis înmedie fiecare doar 2 (două) dosare de corupţie.

Procurorii DNA au salarii de peste 2.000 de euro net lunar,fiind plătiţi la nivelul unui procuror de la Înalta Curte deJustiţie.

În total, cei 2.300 de procurori au trimis în judecată în 2010aproape 57.000 de dosare, ceea ce înseamnă o medie de 24 de dosarepe procuror.

Ieri, la prezentarea raportului de activitate al MinisteruluiPublic pe anul 2010, procurorul general al României, Laura CodruţaKovesi, a susţinut că numărul de dosare de evaziune fiscalăsoluţionate de procurori a crescut cu 125%, dar numărul acestoraeste de asemenea infim, de 1.111 cazuri, adică 25 de cazuri pejudeţ. Analiştii estimează că economia subterană reprezintă 30% dinPIB, adică peste 40 miliarde de euro.

Nu există date limpezi privind numărul de ani în care multedosare stau la procurori înainte de a ajunge în instanţe şi niciostatistică comparată a evoluţiei numărului de cauze transmise deprocurori instanţelor şi a numărului de cazuri în care judecătoriiau dat un verdict.

Ieri, la bilanţul Ministerului Public pentru anul 2010,preşedintele Traian Băsescu a susţinut: "Sunt dosare care seblochează în faza iniţială a procesului penal de către procurori.Am informaţii, dar nu am probe. Datoria mea este să spun acestelucruri".

Dintotdeauna şi judecătorii, şi procurorii s-au plâns că nu suntdestui, că sunt încărcaţi cu dosare. În România sunt aproximativ2.300 de procurori. Deşi în timp numărul de procurori din parchetea crescut uşor (în medie cu câte 50-100 de procurori anual),procurorul general Laura Kodruţa Kovesi s-a plâns ieri că, încontinuare, sunt 500 de posturi vacante de procurori. Ea nu a spusînsă că fiecare procuror s-a ocupat în medie de 24 de dosaretrimise în judecată în 2010.

Kovesi susţine altceva: "Singurul procuror de la Parchetul de pelângă Judecătoria Calafat a avut de soluţionat 2.700 de dosare, pecând cel de la Năsăud aproximativ 2.300", ceea ce înseamnă oproastă administrare, neechilibrată, a încărcării de dosare întreinstanţe şi procurori.

Diferenţa majoră este între numărul de cauze soluţionate şinumărul de rechizitorii sau trimiteri în judecată.

Procurorii au soluţionat în 2010 518.000 de dosare în care însăîn peste 90% din cazuri au dat Neînceperea urmăririi penale (NUP)sau Scoaterea de sub urmărire penală (SUP). Astfel, din cele518.000 de dosare doar 42.000, adică 8%, s-au soluţionat curechizitorii, adică trimiteri în judecată. În total, numărul decazuri de soluţionat la finalul lui 2010 a ajuns la 1,5 mil. faţăde 1,35 de milioane la finalul lui 2009.

Cele 1,5 milioane sunt cazuri pentru care a început ancheta în2010 sau în anii anteriori. În general, se consideră o cauză desoluţionat şi apare ca atare în statistici, în momentul în careeste deschis un dosar ca urmare a unei sesizări, din oficiu sauexternă. După deschiderea dosarului, acesta poate lua două căi: fiese dă neînceperea urmăririi penale, fie se declanşează urmărireapenală. După declanşarea urmăririi penale, procurorul poate decidescoaterea de sub urmărire penală în cazul în care constată căprobele sunt insuficiente sau trimiterea în judecată printr-unrechizitoriu.

Ca urmare, din cele 518.000 de dosare soluţionate de procurorianul trecut pentru peste 90% ei au dat NUP şi SUP.

De-a lungul vremii, bugetele justiţiei au crescut. Dacă în 2002,bugetul Ministerului Public a fost de 148 mil. lei (47 mil. euro),în 2005 acesta a totalizat 297 mil. lei (82 mil. euro), în 2007 aajuns la 543 mil. lei (164 mil. euro), iar anul trecut a totalizat750 mil. lei (178 mil. euro).

Cu ce efect? Procurorul general justifică: "Este un volum deactivitate de şase ori mai mare decât acum 20 de ani şi dublu faţăde acum cinci ani, deşi numărul de procurori a rămas constant".

Traian Băsescu nu o contrazice, dar susţine: "Există dosare carestau de multă vreme să fie soluţionate, ele sunt dosare de marecorupţie. Colegii din Uniunea Europeană cer o soluţie amagistraţilor români. România are obligaţia să aibă o justiţie caresă judece cu celeritate cazurile de mare corupţie".

Dar cazurile de mare corupţie, cel puţin cele supermediatizate,fac naveta de ani de zile între judecător şi procuror. Nu existăcazuri notorii de condamnări, iar dosarele de corupţie reprezintădoar o mică parte din numărul infracţiunilor.

Dacă în 1997 totalul infracţiunilor de corupţie era de 919,pentru ca în 2000 să scadă la mai puţin de jumătate, adică 388, în2010 numărul dosarelor de corupţie a fost de 934.

Dacă la începutul liberalizării regimului de vize cu UE înRomânia se petreceau anual peste 80.000 de infracţiuni, numărul lora scăzut constant ajungând în 2007, primul an al integrăriiRomâniei în UE, la jumătate - 47.000 - pentru a se menţine constantîn următorii doi ani şi să crească, în 2010 la 57.000. Ce s-aîntâmplat? Este poliţia mai atentă, societatea mai bună ori maivigilentă sau infractorii au fost "exportaţi" în UE? Datele de maisus par să indice cea din urmă variantă, dar nimeni nu o spune şipublic. Administraţia susţine public că anul acesta va fi unul alluptei împotriva evaziunii fiscale pe care, spune preşedintele,statul trebuie să o câştige. Cum?

Ieri la prezentarea bilanţului Ministerului Public, procurorulgeneral s-a lăudat că numărul celor trimişi în judecată pentruevaziune fiscală a crescut în 2010, faţă de 2009, cu 125%, maiexact de la un total de 493 de cazuri la unul de 1.111 cazuri. Înceea ce priveşte infracţiunea de contrabandă, creşterea a fost de132%, de la 123 de cazuri la 275 de cazuri. Valoarea bunurilorsechestrate, s-a ridicat, spune ea, la 300 mil. euro în 2010.

Creşterea de anul trecut este evidentă. În anii precedenţi,însă, deşi s-a vorbit încontinuu de evaziune, combaterea acestuifenomen nu se poate observa şi în actele procurorilor. Dateledisponibile arată că în 1996 era aproape acelaşi număr deinfracţiuni cercetate de procurori ca în 2010.

În trei ani, perioada 2007-2009, procurorii au anchetat totatâtea dosare de corupţie cât într-un singur an, 2010. A scăzut înacea perioadă evaziunea? În ceea ce priveşte contrabanda, în şaseani, 2003-2008, procurorii au cercetat 300 de cazuri decontrabandă, număr aproape egal cu cel din 2010. A crescut atât deputernic contrabanda în anul 2010? Şi cum se va proceda încontinuare?

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO