Lideri ai PDL, foarte puternici în trecut şi care păreau intangibili, aşa cum era Gheorghe Flutur la Consiliul Judeţean Suceava, au pierdut în faţa contracandidaţilor USL. Mai mult, la Cluj-Napoca, Emil Boc, fostul premier, a avut o victorie chinuită, la mică distanţă faţă de contracandidatul USL, Marius Nicoară. Diferenţele sunt mari, având în vedere că la alegerile locale din urmă cu patru ani, Boc câştiga la Cluj-Napoca cu peste 75%, fiind urmat de candidatul de atunci al UDMR, Laszlo Attila, care obţinea sub 8%. Şi în ceea ce priveşte preşedinţia Consiliului Judeţean Cluj, candidatul PDL Alin Tişe a pierdut la alegerile de duminică în faţa lui Horea Uioreanu, reprezentant al PNL/USL, potrivit rezultatelor parţiale de ieri.
Biroul Electoral Central nu a publicat până la închiderea ediţiei rezultatele finale ale alegerilor de duminica trecută. Potrivit rezultatelor parţiale însă, USL a reuşit să se impună în cea mai mare parte a judeţelor din România, câştigând atât primăriile municipiilor reşedinţe de judeţ, cât şi preşedinţia consiliilor judeţene. Pe de altă parte, PDL are doar două judeţe în care şi-a adjudecat ambele poziţii, Arad şi Alba. Chiar dacă a mai câştigat şi alte primării de oraşe-reşedinţă, precum Cluj-Napoca, Suceava, Tulcea sau Drobeta-Turnu Severin, PDL nu a reuşit să-şi impună propunerile şi la consiliile judeţene.
În mod tradiţional, cele două judeţe Covasna şi Harghita au la primăriile reşedinţelor de judeţ, respectiv la şefia consiliilor judeţene, membri ai UDMR. Totodată, Klaus Iohannis, candidatul Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR), a reuşit să-şi adjudece fotoliul de primar în municipiul Sibiu, deşi la consiliul judeţean câştigători au fost cei de la Uniunea Social-Liberală. Astfel, preşedinţia Consiliului Judeţean Sibiu a fost câştigată de Ioan Cindrea, candidat USL.
Dacă la capitolul primării reşedinţe de judeţ, lupta a fost câştigată în principal de USL, urmat la mare distanţă de PDL, UDMR sau FDGR, în Giurgiu fotoliul de primar a fost câştigat de un independent, Nicolae Barbu, care a plecat din PSD înainte de cristalizarea alianţei cu PNL. Pe de altă parte, la consiliul judeţean câştigător este un reprezentant al USL, Vasile Mustăţea.
PDL a pierdut şi în Bucureşti două sectoare importante, 3 şi 6, astfel că în acest moment USL deţine 5 sectoare, mai puţin sectorul 2, unde a câştigat Neculai Onţanu, reprezentant al UNPR. De asemenea, USL a câştigat detaşat şi în ceea ce priveşte mandatele din Consiliului General al Municipiului Bucureşti. Astfel, social-liberalii au obţinut 37 de mandate, faţă de 11 - PDL şi 7 - PP-DD.
Rezultatul alegerilor locale a fost dintotdeauna cel mai bun barometru pentru alegerile generale. Fostul partid de guvernământ PDL a încercat în trecut să comaseze cele două runde de alegeri - localele şi legislativele -, în scopul nemărturisit public de a evita eventualele pierderi, pentru că după cum arată datele din trecut, un eşec la alegerile locale accentuează eşecul de la alegerile generale. Decizia nu a putut fi dusă la capăt, Curtea Constituţională socotind o astfel de măsură drept neconstituţională.
Analiştii pun eşecul răsunător al PDL pe seama nemulţumirii populare faţă de măsurile de austeritate.
Eşecul a fost însă accentuat de faptul că Partidul Democrat Liberal a pierdut puterea cu puţin timp înaintea alegerilor, drept urmare nu a mai putut beneficia de acel mic avantaj pe care un partid aflat la putere îl are în momentul în care organizează alegerile.
Va fi interesant în viitorul apropiat de văzut ce va face PDL, în condiţiile în care lecţia PNŢCD, care după eşecul din 2000 nu a mai reuşit să mai ajungă în Parlament, este încă vie în memoria partidelor politice din România.
În PDL se ascut săbiile: Cine va fi cel sacrificat?
Abia dezmeticit în urma alegerilor de duminică, fostul partid de guvernământ, PDL, caută un ţap ispăşitor. Demisia preşedintelui Emil Boc sau a întregii conduceri a PDL este susţinută de unii dintre reprezentanţii partidului, în vreme ce alţii o consideră o idee sinucigaşă cu câteva luni înaintea alegerilor parlamentare.
Rezultatul a oferit vechii gărzi a PDL, retrasă în umbră de doi ani, ocazia de a reveni în prim-plan. Radu Berceanu rezumă în cele mai potrivite cuvinte dezastrul din PDL: "Noi suntem de Guinness Book of Records, pentru că un partid care a avut prim-ministru, preşedintele Camerei, preşedintele Senatului şi preşedintele ţării evident de partea lui a pierdut tot şi a ajuns în situaţia asta. Mai e vreun exemplu din ăsta? Mă indoiesc". Ce vrea Berceanu?
"Eu nu cer demisia lui Emil Boc, eu spun că trebuie conducerea centrală a partidului să demisioneze. Nu Emil Boc, cu treizeci şi câţi sunt ei, patruzeci, în afară de cei care au plecat la alte partide. Toţi. Vă spun asta ca să înţelegeţi că nu am nicio problemă cu o persoană."
Berceanu, care nu face parte din conducerea PDL, este acompaniat în acest demers de Cristian Poteraş, perdantul de la sectorul 6 al Bucureştiului, care şi el crede că Emil Boc trebuie să demisioneze. Doar că Boc a câştigat la Cluj şi el este cel care a spălat obrazul PDL în aceste alegeri. Drept pentru care alţi reprezentanţi ai partidului consideră că o demisie a sa acum ar fi un act sinucigaş.
"Observ că există pedelişti care consideră că înfrângerea de duminică nu a fost suficient de penibilă. Aşa că ţin cu tot dinadinsul să înfăţişeze PDL într-o lumină şi mai ridicolă decât cea pe care ne-au oferit-o până acum unii dintre ei", a scris ieri pe blogul său Cristian Preda, europarlamentar PDL, comentând ipoteza demisiei lui Emil Boc.
La rândul său, vicepreşedintele PDL Sever Voinescu scrie pe Facebook: "(…) loserii cer demisia celor care au câştigat. Cum, din păcate, cei dintâi sunt mult mai mulţi decât cei din urmă, corul lor pare dominant. Tare, tare de tot! E un pic comic, nu?".
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
