Arc peste timp: 4 iunie 2000, adică în urmă cu 12 ani. În primul tur al alegerilor locale pentru Bucureşti, candidatul PDSR (actualmente PSD) Sorin Oprescu obţine 41,1% din voturile bucureştenilor, în vreme ce candidatul PD (actualmente PDL) Traian Băsescu doar 17,1% din voturi.
PDSR câştigase, în schimb, aproape totul: cele şase poziţii de primar de sector (în faţa candidaţilor CDR) şi majoritatea în Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi în consiliile de sector. Dar accidentul de la Primăria Generală a rămas ca o rană în sufletul colectiv al PSD. El a însemnat debutul ascensiunii politice a viitorului preşedinte al României, cel mai mare adversar pe care PSD, prin toate metamorfozele prin care a trecut, l-a avut în istoria lui de 22 de ani.
Alegerile de duminică încheie acest arc peste timp. Şi Sorin Oprescu, ales într-un mod categoric pentru un al doilea mandat, şi preşedintele PSD, Victor Ponta, au amintit duminică seara episodul dureros de acum 12 ani, când PSDR rădea tot, nu doar în Bucureşti, ci şi în ţară (1.051 de mandate de primar faţă de competitorul clasat pe locul al doilea - PD - cu 482 de mandate), dar pierdea bijuteria cea mai de preţ, perla coroanei, anume Primăria Generală. Acum USL a scos, practic, PDL din administraţia Capitalei, iar adversarul de o viaţă este la pământ. Iată motivul pentru care Victor Ponta consideră acest episod drept unul "istoric".
Dar nu există nimic istoric în aceste alegeri. Alegerile se câştigă sau se pierd. Băsescu a câştigat în 2000, dar puterea sa a fost aproape de zero pentru că a avut un consiliu general dominat de PDSR, ostil, şi un guvern condus de Adrian Năstase care, prin legi succesive, i-a luat aproape toate prerogativele de primar general. De aceea, sloganul lui Băsescu, când a atacat, în 2004, un al doilea mandat (pe care l-a şi obţinut), a fost: "Daţi-mi şi un consiliu!". Şi i s-a dat în 2004.
Acum Sorin Oprescu are totul: un vot masiv de partea sa care îi reconfirmă popularitatea şi un Consiliu General (CGMB) format din foştii săi camarazi din PSD şi din liberali cu care, de obicei, s-a înţeles bine. De aceea, primarul general speră, iar primul proiect pe care îl va înainta - spune el - CGMB spre aprobare este chiar cel al "autostrăzii suspendate" cu care uluia lumea când a promis-o în campania electorală trecută.
Întrebarea este: cât va fi dispus Consiliul General să marşeze spre ideile şi idealurile lui Sorin Oprescu şi să i le aprobe?
Cu mai bine de un an în urmă, Sorin Oprescu a cerut CGMB să-i aprobe un proiect de împrumut de 800 mil. euro. 500 mil. euro ar fi urmat să meargă spre rambursarea unui credit luat de municipalitate în mandatul lui Adriean Videanu în 2005 şi scadent, în totalitate, în 2015. Cu restul de 300 mil. euro, Sorin Oprescu nu a spus niciodată ce ar urma să facă concret şi, de aceea, CGMB-ul controlat de PDL nu i-a aprobat împrumutul niciodată (sau aceasta a fost justificarea refuzului). Pentru că aceasta este puterea CGMB: poate să-i blocheze proiectele primarului general. Poate să-i schimbe proiectul de buget cu care el vine în faţa consilierilor, cum s-a întâmplat, la sfârşitul lui martie, când, la votarea bugetului pe 2012, consilierii i-au luat lui Oprescu bani din investiţii şi i-au trecut la subvenţii - nu mulţi, dar suficienţi încât el să susţină că a fost urcat pe rug şi torturat ca Mesia.
Abia odată cu instalarea noului Consiliu vom vedea, de fapt, cât de fantezist a fost acel buget aprobat de consilieri în martie. Pentru că el prevede venituri cu aproape 30% mai mari decât anul trecut. Aşa că bugetul de venituri a fost fixat, anul acesta, la 4.4 mld. lei (1 mld. euro), deşi veniturile au fost anul trecut de doar 760 mil. euro (o creştere în 2012 de 28%). Cheltuielile ar urma să fie de 4,9 mld. lei (1,1 mld. euro) cu un deficit de 268 mil. lei despre care nimeni nu spune cum va fi acoperit, în condiţiile în care, în conturi, Primăria Generală nu mai are decât 11 mil. euro din împrumuturile contractate în trecut.
Dar să aprobi bugete fanteziste este o obişnuinţă la CGMB. În 2011 bugetul votat, iniţial, prevedea venituri de 4,4 mld. lei, pentru ca anul să fie închis cu venituri de 3,3 mld. lei, adică cu 25% mai mici decât fusese programat.
Bucureştiul este cel mai bogat oraş al României, realizând peste 20% din PIB-ul ţării. În aceste condiţii, edilii şi consiliile sunt mici zeităţi cu putere politică şi influenţă asupra business-ului local importante.
Primăria Generală a fost câştigată la pas de actualul edil, iar aproape două treimi din CGMB aparţin USL. La fel, la sectoare, unde USL are cinci primari, excepţia fiind sectorul 2 unde actualul edil, Neculai Onţanu, UNPR (partid rupt din PSD), şi-a conservat, nu fără emoţii, mandatul. De asemenea, toate consiliile de sector sunt dominate autoritar de USL, cu mult peste majoritatea necesară de 50% - cu, iarăşi, excepţia sectorului 2.
Dar, la sectorul 2, nu va fi, probabil, o problemă.
Dacă tot am deschis la început "arcul peste timp", trebuie adăugat că Onţanu a ajuns primar, pentru prima dată, în 2000, din partea PDSR, când acest partid câştiga toate cele şase primării de sector (tot atunci Marian Vanghelie a câştigat primul mandat la sectorul 5) şi pierdea, la mustaţă, Primăria Generală în favoarea lui Băsescu.
Nu ar fi exclus, aşadar, să-l vedem pe Onţanu refăcând, într-o împăcare istorică, poza de familie de atunci. Având în vedere şi scorul insignifiant al UNPR-ului lui Gabriel Oprea în aceste alegeri locale, nici revenirea în sânul familiei a tuturor acestor copii rătăciţi nu ar fi exclusă.
Istoria ne arată că învingătorii sunt, deseori, generoşi. Am avea, într-un astfel de scenariu, un Bucureşti 100% roşu-galben peste care Sorin Oprescu, fost membru în elita PSD, va întinde autostrada lui suspendată, după cum a promis duminică seara: "Primul proiect - autostrada suspendată. Am să o trec prin Consiliu şi după aceea nu vă mai anunţ decât în momentul când sunt gata. Vă invit pe toţi să ne plimbăm pe ea şi după aceea dăm drumul la maşini, dar fără noi, că, altfel... E o promisiune, dar eu mi-o ţin şi mi-am ţinut toate promisiunile şi puteam să încep de un an şi jumătate, nu de acum patru ani. Am consultat oameni de specialitate, am discutat cu ei, am discutat şi cu finanţarea, pentru că e într-un parteneriat public privat, nu va greva bugetul Bucureştiului, care şi aşa avea dimensiunile lui de austeritate".
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
