Politică

Eurovisul lui Juncker: o Europă mai unită, în care toată lumea este cetăţean de primă clasă, dar în care responsabilităţile sunt pe măsură şi respectate

Eurovisul lui Juncker: o Europă mai unită, în care...

Autor: Bogdan Cojocaru

14.09.2017, 00:05 303
O Europă mai unită, fără cetăţeni de rang secund, mai responsabilă politic după Brexit, lider în comerţul mondial şi cu o uniune monetară completă - aceasta este viziunea îndrăzneaţă pe care preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker o are despre viitorul Uniunii Europene. Pentru ca visul să devină realitate, este nevoie de „un salt democratic înainte“, la unison şi într-o singură viteză, şi de reforme. Iar în discursul său privind „starea uniunii“, Jun­cker şi-a prezentat pro­punerile de reforme.
 
În discursul său ţinut în engleză, fran­ce­ză şi germană, Jun­cker a atins cele mai sensibile proble­me ale Uniunii, de la minciu­nile constructorilor auto germani la imigraţie, şi a făcut clar că vrea o uniune în care toată lumea este cetăţean de primă clasă, dar în care responsabilităţile sunt pe măsură şi respectate.
 
„Pentru mine, Europa este mai mult decât o piaţă unică. Mai mult decât bani, mai mult decât euro. Este întotdeauna despre valori, despre libertate, egalitate şi statul de drept. Statul de drept nu este opţional în Uniunea Europeană. Este obligatoriu. Uniunea noastră nu este un stat, ci o comunitate de drept“, a spus şeful CE. 
 
Ca reforme în UE, luxem­burghezul a propus, printre altele, crearea unui post de ministru european al finanţelor şi economiei care ar uni rolul de comisar pentru afaceri econo­mi­ce şi cel de preşedinte al miniş­trilor de finanţe din zona euro, scrie Bloomberg.
 
Ministrul ar promova reformele în statele uniunii şi ar superviza apli­carea instrumentelor finan­ciare ale UE pentru ajutarea econo­miilor în recesiune sau criză. Şeful CE respinge ideea franceză a unui buget şi parlament separate pentru zona euro. El ar accepta o „linie de buget pentru o zonă euro puternică în cadrul bugetului UE“, sub su­pravegherea Parlamen­tului European. Apoi, Juncker vrea un preşedinte unic al UE, ales, poziţie care ar rezulta din contopirea funcţiei de preşedinte al summiturilor UE, adică de preşedinte al Consiliului European, cu cea de preşedinte al Comisiei Europene.
 
Europa ar urma să aibă o agenţie proprie de cibersecuritate, o Autoritate Europeană a Muncii şi o agenţie europeană de informaţii care ar ajuta la supravegherea celor suspectaţi că sunt militanţi. Un nou procuror public european ar avea puterea de a investiga infracţiunile de terorism. O Uniune Europeană a Apărării, sprijinită de NATO, ar deveni funcţională în 2025.
 
Produsele de consum vândute oriunde în UE vor avea standarde comune. Juncker a propus puteri naţionale mai mari pentru pedepsirea companiilor care oferă produse de calitate mai slabă decât în vest dar cu aceeaşi etichetă şi eforturi pentru ca vaccinarea copiilor să respecte cele mai ridicate standarde peste tot în UE.
 
Zona Schengen va fi deschisă României şi Bulgariei. Nu va mai fi nevoie de unanimitate de voturi pentru legislaţia privind TVA-ul, taxarea digitală şi a tranzacţiilor financiare „ deciziile vor fi luate cu majoritate calificată. Cu alte cuvinte, guvernele ar trebui să-şi cedeze drepturile de veto în privinţa armonizării TVA şi a altor taxe şi a unei noi taxe pe tranzacţii financiare, notează Reuters.
 
Mecanismul European de Stabilitate se va maturiza şi se va transforma în Fondul Monetar European.
 
Juncker vrea ca toate statele membre ale UE să se alăture Uniunii Bancare Europene, ceea ce ar face comună supravegherea sistemelor bancare. De altfel, preşedintele Comisiei cere mai multe standarde comune  în politicile socile şi în cele ce privesc munca.
 
Juncker apreciază că statele din Balcanii de vest ar trebui să aibă o şansă reală de a adera la UE după 2019. Despre Turcia, el spune că încălcarea drepturilor fundamentale face această ţară incompatibilă cu UE.
 
În ceea ce priveşte industria, după ce a atacat producătorii auto pentru înşelarea clienţilor cu privire la emisiile poluante, Juncker a propus o Politică de Strategie Industrială pentru ajutarea industriilor să rămână sau să devină „lideri mondiali în inovare, digitalizare şi decarbonificareî.
 
UE va introduce la nivel european unele dintre puterile pe care unele guverne le au de a supraveghea investiţiile străine în active strategice precum firme de securitate sau tehnologie.
 
În domeniul comerţului, UE va lansa discuţii transparente pentru comerţ fără bariere cu Australia şi Noua Zeelandă şi va încheia până la sfârşitul anului 2019 acorduri cu Japonia,  Mexic şi ţări sud-americane, cu care negocierile sunt în desfăşurare. Noile acorduri nu vor conţine elemente controversate ca tribunale speciale de arbitraj cum au fost în cazul celui cu SUA.
 
Cu efectele crizei disipându-se, Juncker a proiectat încredere în UE. Europa este din nou pe val şi dispune în acest moment de ìo fereastră
de oportunitateî, a spus el. Riscurile politice implicate de Brexit şi populism pot fi controlate.
 
Mai mulţi lideri europeni, printre care premierul spaniol Mariano Rajoy, preşedintele francez Emmanuel Macron şi premierul italian Paolo Gentiloni şi-au arătat aprecierea faţă de discursul lui Juncker. Publicul „ parlamentarii europeani „ l-au aplautat pe şeful CE ridicându-se în picioare.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO