Scandalul de la DGIPI (serviciul secret al Internelor), soldat cu retinerea fostului sef al institutiei Cornel Serban si a altor trei persoane, intre care omul de afaceri Puiu Popoviciu, dar si cu rechemarea de la post a consulului Romaniei la Milano, Tiberiu Dinu, readuce in discutie o problema veche, anume scurgerea unor informatii din dosarul procurorilor, scurgere care poate favoriza o parte sau alta.
Cata putere de manipulare au astfel de scurgeri de informatii? "Foarte mare. Alaturi de un dosar tinut sub masa ele pot constitui asul din maneca, mai ales cand la mijloc este puterea politica", spune analistul Stelian Tanase.
Premierul Emil Boc a anuntat ieri ca a cerut MAE retragerea de la post a consulului Romaniei la Milano, Tiberiu Dinu (cumnatul ministrului sanatatii Ioan Bazac), care, tot ieri, a mers la DNA in calitate de martor in dosarul DGIPI.
Cel putin in aceasta parte a dosarului, care priveste relatia dintre Tiberiu Dinu si Cornel Serban, par sa se fi scurs in presa informatii con-fidentiale, pentru ca ele nu au fost facute publice, oficial, de DNA. Potrivit acestor relatari, lui Dinu i se imputa ca ar fi apelat la Serban pentru a obtine un numar de cartela de telefon si un listing de nume de care ar fi beneficiat Bazac care fusese amenintat de la un numar de telefon necunoscut. In schimbul informatiilor, nepublice potrivit procurorilor, Dinu (fost ofiter la Interne) l-ar fi ajutat pe Serban in cariera.
Pe ce filiera apar astfel de detalii? - sa reamintim ca, intr-un caz in care fostul ministru Decebal Traian Remes era acuzat de luare de mita, televiziunea publica a difuzat minute in sir de imagini cu filajul facut de, cel mai probabil, SRI.
Purtatorul de cuvant al DNA, Livia Saplacan, si purtatorul de cuvant al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), judecatorul Cecilia Morariu, spun ca "scurgerile" se pot petrece pe mai multe paliere. Desi regula este ca la dosar are acces doar procurorul de caz, in fapt sunt multe persoane care obtin informatii din dosar.
"Urmarirea penala este nepublica, potrivit Codului de procedura penala, iar documentele din dosar sunt gestionate de procurorul de caz. Dar, din momentul in care partile sunt reprezentate de aparatori, lor li se asigura dreptul la informare asupra actelor de urmarire. Chiar si cand dosarul ajunge in instanta el nu este public, purtatorul de cuvant al institutiei fiind cel care decide ce este nepublic si ce este public, pentru ca se doreste realizarea unui echilibru intre drepturile partilor si corecta informare a publicului", spune Cecilia Morariu.
Asadar, in afara procurorilor care se ocupa de strangerea probelor la dosar, mai exista o serie de alti oameni care ar putea oferi informatii - politistul judiciarist care lucreaza cu procurorul (in cazul Baneasa presiunile au fost facute asupra acestuia, spun procurorii), avocatii celor care sunt anchetati, judecatori, dar si cei carora li se cer docu-mente in faza premergatoare urmaririi penale, potrivit Liviei Saplacan.
Procedura este ca atunci cand in-cepe urmarirea penala, potrivit Co-dului de procedura penala, acuzatii si avocatii lor sunt pusi la curent cu invinuirile. Pot fi cazuri cand chiar avocatii acuzatilor dau informatii din dosar, avand in vedere ca multi dintre cei care sunt chemati la DNA pentru cercetari spun ca sunt victime si nu posibili infractori, spune Claudia Saplacan.
Mai departe, judecatorul are acces la dosar atunci cand procurorii propun arestarea preventiva. Atunci dosarul in baza caruia se cere aceasta masura ajunge in instanta, aici putand fi o noua sursa pentru difuzarea acestor informatii, potrivit purtatorului de cuvant al DNA.
Ultimul caz, cel al DGIPI este interesant din acest punct de vedere. Faptul ca numele presedintelui Traian Basescu apare in dosar a fost facut public nu de procurori, ci de judecatorul Viorica Costiniu, atunci cand ea si-a motivat decizia de a refuza cererea pro-curorilor de arestare pentru 29 de zile a lui Puiu Popoviciu, Cornel Serban si Petre Pitcovici. Toate comentariile ulterioare privind relatia dintre seful sta-tului si omul de afaceri invinuit de aici au plecat.
Presedintele Traian Basescu a de-clarat ieri ca nu poate interveni pentru ca unui "asa-zis ziarist" sa i se opreasca ancheta, oricat de mult acesta si-ar dori acest lucru. Seful statului a facut aceasta afirmatie fara sa dea nume. El a adau-gat, de asemenea, ca nu va interveni niciodata pentru ca un om de afaceri sa fie anchetat. "Sa nu credeti minciunile propagate, ca nu stiu cui i s-au facut dosare. Daca luam un celebru ziarist, cu interventii, dosarul era depus de dinainte de castigarea mandatului de catre mine si nu i-am facut acestui om nimic sa i se intample vreun rau", a adaugat Basescu.
Nu trebuie uitat insa ca procurorii au fost acuzati de nemumarate ori in principal de persoanele din mediul politic anchetate ca raspund la comanda politica si ca sunt ei insusi sursa scurgerilor de informatii pentru a crea o stare de spirit in preajma unor evenimente importante cum ar fi alegerile.
Intr-un interviu pentru ZF, in urma cu doi ani, fostul vicepresedinte al CSM, Dan Chiujdea, admitea ca au existat situatii in care procurorii raspundeau la comanda unui prefect de pilda ("nu se mai practica", sustinea pe atunci vicepresedintele CSM).
"Noua nu ne place ca aceste informatii apar in presa, pentru ca exista un risc in ceea ce priveste dosarele. Nu avem niciun interes sa dam informatii din dosare, pentru ca, in mass-media se fac anchete in paralel, se da o 'solutie' sau alta, iar oamenii isi pierd increderea in procurori. Mai este un efect, la rechizitoriu, pe nimeni nu mai intereseaza respectivul dosar. In momentul in care ele ajung sa fie trimise instantei - punctul culminant al anchetei pentru un procuror - aceste dosare au fost deja cunoscute, iar interesul pentru ele dispare. Publicarea acestor dosare de catre mass-media ne decredibilizeaza", sustine purtatorul de cuvant al DNA.
Insa exista inca multe "surse". De pilda, daca se cere ascultarea tele-foanelor unui urmarit, procurorul trebuie sa ceara mandat de la un judecator, care are pentru scurta vreme acces la dosar. Inregistrarile sunt facute de SRI, acestea fiind singurele acceptate ca proba in instanta.
Ce se intampla in cazul in care este dovedit ca un magistrat sau un functionar da detalii dintr-un dosar? Poate fi vorba despre abateri disciplinare si chiar infractiuni, spune Cecilia Morariu.
In cazul Remes, CSM s-a auto-sesizat in privinta unei scurgeri de informatii. "S-a stabilit ca au existat scurgeri de informatii. Insa nu s-a putut proba cu exactitate sursa. De aceea nu au putut fi luate masuri disciplinare, dar s-au luat masuri care tin de institutii si de regulament", spune purtatorul de cuvant al CSM.
Dar s-au luat in vreun caz masuri administrative impotriva cuiva care a favorizat scurgerile de informatii? Nu, spune Morariu.
Discutiile privind scandalul de la DGIPI au continuat si ieri. Premierul a anuntat ca a cerut retragerea consulului roman de la Milano, iar ministrul de interne Dan Nica a explicat Comisiei pentru aparare a Camerei Deputatilor modul in care are de cand sa restructureze DGIPI. Nica a precizat ca 20 de directii generale din aparatul central al ministerului au fost restructurate.
Presedintele Traian Basescu se intalnise luni cu conducerile MAI si DGIPI, dupa ce anterior afirmase ca "doi si un sfert (DGIPI - n.n) e o institutie neperformanta, imbacsita, care trebuie curatata, dar nu desfiintata, fiindca este nevoie ca personalul din Ministerul de Interne sa fie supravegheat si sa-si faca treaba, si nu jocuri politice si trafic de influenta".
Cine poate fi sursa scurgerilor de informatii
- Politistul judiciarist
- Procurorul sau seful sau
- Avocatii partilor
- Cei de la care sunt cerute documente
- Judecatorul de caz
- Politia care face filajul
- SRI care asculta telefoanele
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
