Lipsa lui de experienţă în politica naţională s-a transformat într-un avantaj în faţa electoratului sătul de politicienii pe care i-a văzut implicaţi în certuri mărunte şi insulte în timp ce şomajul era în creştere, iar agricultura şi pensiile erau în declin.
"Alegerea mea a fost cu siguranţă o surpriză pentru analişti şi chiar pentru susţinătorii mei - dar mai ales un şoc uriaş pentru mulţi dintre politicienii români", a declarat Iohannis, a cărui învestitură în funcţia de preşedinte urmează să aibă loc duminică.
El şi-a început cariera ca profesor de fizică, după care a devenit primarul popular al Sibiului, pe care l-a transformat într-o atracţie turistică, reducând şomajul la zero. "Nu sunt un rebel, ci sunt un altfel de politician", a spus el. "Cred că acesta este unul dintre principalele motive pentru care am primit un număr atât de mare de voturi", a continuat Iohannis.
Înaintea alegerilor prezidenţiale, majoritatea instituţiilor de presă anticipau o victorie a premierului Victor Ponta, care avea un avans de 10 puncte procentuale după primul tur. În al doilea tur însă, Iohannis a câştigat 55 la sută din voturi.
Unul dintre factori, afirmă el, a fost succesul foarte mare al campaniei sale de a atrage tineri prin intermediul reţelelor de socializare. "Am fost uimit de numărul uriaş de persoane care mă urmăreau (pe Facebook) la sfârşitul campaniei mele. Chiar acum, acesta este în jur de 1,3 milioane. Nu mi-am imaginat vreodată că voi fi politicianul numărul unu din Europa pe Facebook", mărturiseşte el.
Şi este adevărat, continuă The Independet, adăugând că pe locul al doilea se află cancelarul german Angela Merkel, cu mai puţin de un milion de urmăritori. Acest fapt este cu atât mai remarcabil cu cât Iohannis provine din rândul unei mici minorităţi etnice vorbitoare de germană şi este protestant luteran, în timp ce majoritatea românilor sunt creştini ortodocşi, subliniază cotidianul britanic.
Iohannis susţine că el intenţionează să transforme politica pe durata mandatului său. "Cred că am avut prea mult spectacol, prea multă dezbatere sterilă şi nu suficiente soluţii", a declarat el, afirmând că le va cere cetăţenilor să accepte mai mulţi ani de austeritate. "Trebuie să se schimbe multe", a afirmat el.
"La sfârşitul mandatului meu, România trebuie să fie o democraţie mai funcţională. Până atunci, nimeni nu ar trebui să pună la îndoială statul de drept în România. Sistemul de educaţie ar trebui să fie suficient de bun pentru a ne face mândri. Oamenii ar trebui să primească tratamente decente în spitale. Şi economia ar trebui să fie suficient de bună pentru a încuraja românii care locuiesc în străinătate să se întoarcă acasă", a spus preşedintele ales.
