"În România multă lume declară că susţine lupta anticorupţie. Dar am văzut cu toţii cât de mult contează stabilitatea legislaţiei. Cât de repede pot fi anulate eforturile şi munca întregului sistem de Justiţie, nu doar cele ale procurorilor DNA. 2016 a fost un an dificil, caracterizat prin provocări legislative, atacuri fără precedent la adresa activităţii şi a procurorilor DNA. Cu toate acestea, datele statistice arată o creştere a eficienţei activităţii DNA. Au fost trimişi în judecată peste 1.270 de inculpaţi pentru fapte de corupţie la nivel înalt şi mediu. Printre aceştia: 3 miniştri, 6 senatori, 11 deputaţi, 47 primari, 16 magistraţi şi 21 directori de companii naţionale. Rezultatele noastre demonstrează că, în lipsa unor măsuri clare de prevenire, corupţia în instituţiile publice s-a manifestat prin aceleaşi acţiuni repetitive. O treime din persoanele trimise în judecată au ocupat funcţii de conducere, control, demnităţi publice ori alte funcţii importante", a declarat Kovesi.
Procurorul şef al DNA anunţă că anul trecut au fost puse sechestre în valoare de 667 milioane de euro.
"Au fost luate măsuri asiguratorii de 667 milioane euro, o creştere substanţială, cu 72 % faţă de anul trecut. De multe ori, în cauzele noastre sunt implicate persoane ce obţin profituri uriaşe care achiziţionează bunuri în alte ţări sau deschid conturi bancare în alte jurisdicţii. Nici un infractor nu trebuie să se simtă în siguranţă, indiferent unde şi-a ascuns banii", a declarat procurorul şef al DNA.
Kovesi a subliniat că DNA a trimis peste 80 cereri de comisii rogatorii internaţionale pentru administrare de probe sau identificarea de bunuri. "În acest fel, am reuşit să sechestrăm două proprietăţi în Franţa de peste 3,5 milioane euro. În Spania am instituit sechestru pe două imobile de peste 500.000 euro. Am solicitat blocarea unor conturi în Cipru, Elveţia şi Germania", a precizat şefa DNA.
Judecătorii au condamnat definitiv peste 870 inculpaţi trimişi în judecată de DNA.
"Printre acestea sunt: 1 europarlamentar, 7 deputaţi, 1 senator, 1 ministru, 5 preşedinţi de consilii judeţene şi 28 primari. (...) Procentul de achitări s-a menţinut ca şi în anii anteriori la 10% din totalul persoanelor trimise în judecată. (...) De altfel, cele mai multe motive de achitare în dosarele finalizate de DNA au fost determinate de aplicarea legii penale mai favorabile, aplicarea unor decizii ale Curţii Constituţionale sau aprecierea probelor administrate în cursul judecăţii. Acest procent de 10 % este sub media europeană şi arată că, în România, justiţia în România este funcţională, iar rostul procesului penal este acela de a afla întotdeauna adevărul", a completat Kovesi.
În 2016, judecătorii au decis prin hotărârile judecătoreşti rămase definitive în cauzele DNA confiscarea şi recuperarea a peste 226 milioane euro, Kovesi precizând că "este obligaţia organelor fiscale să execute aceste hotărâri cât mai rapid."
Procurorul DNA susţine că în anul 2016 au fost atacuri "fără precedent" la adresa sistemului judiciar.
"Întregul sistem de justiţie s-a confruntat cu atacuri iincredibile, pornind de la dezinformări calomnioase până la angajarea unor firme specializate în acţiuni de intimidare. Dar noi suntem magistraţi şi am răspuns în limitele permise de statutul statutului de magistrat, cu instrumentele instituţionale pe care le avem. (..) Legea ni se aplică şi nouă. Un procuror nu falsifică dosare, nu fabrică probe, nu urmăreşte agende obscure şi nici nu face jocuri politice. Mai mult decât atât, alţi magistraţi, judecătorii, vin şi controlează munca procurorilor şi măsurile dispuse de aceştia. Astfel de acuzaţii au fost făcute de cele mai multe ori de inculpaţii şi condamnaţii din dosarele noastre sau de cei care îi susţin. Presiunile exercitate în spaţiul public depăşesc limitele unor critici acceptabile într-o societate democratică, mai ales în condiţiile în care ele au venit din partea unor condamnaţi sau inculpaţi care deţin sau au deţinut funcţii importante în stat", a mai spus Kovesi.
În ceea ce priveşte priorităţile DNA pentru anul acesta, şefa instituţiei anunţă că acestea constau în continuarea instrumentării dosarelor de corupţie la nivel înalt şi investigaţiile privind : frauda şi corupţia în achiziţiile publice în special, în domeniul sănătăţii şi infrastructură; frauda cu fonduri europene; corupţia în sistemul judiciar; recuperarea prejudiciilor şi confiscarea extinsă.
