În cadrul USL, din partea PSD negociază Liviu Dragnea, secretarul general al partidului, vicepreşedintele Gheorghe Nichita şi premierul în persoană, în vreme ce, din partea PNL, despre structura probabilă a viitorului guvern a vorbit, până în prezent, şeful formaţiunii Crin Antonescu.
Nu este foarte clară la acest moment structura viitorului cabinet, dar din ce s-a conturat, vor exista mai mulţi miniştri - 22 de miniştri, după cum a anunţat Victor Ponta. Unii dintre ei vor conduce ministere, alţii vor fi doar miniştri delegaţi. Când şi-a anunţat această intenţie, premierul a justificat-o prin faptul că doreşte ca structura viitorului executiv să aibă corespondent în structurile (direcţiile) Comisiei Europene (percepută ca executiv al Uniunii Europene).
Intenţia USL aminteşte de anul 2000 când noul premier de atunci Adrian Năstase a extins reţeaua de miniştri de la 18 (plus secretarul general al Guvernului) câţi avea guvernul Isărescu, la 30.
Premierul a anticipat criticile susţinând: "Garantez că, în orice structură voi veni cu mai mulţi sau mai puţini miniştri, nu va creşte nici măcar cu un singur om structura aparatului central".
Cu mai multe detalii a venit şeful liberalilor, Crin Antonescu. Potrivit acestuia, cea mai probabilă propunere a USL în ceea ce priveşte noua structură guvernamentală va fi ca Ministerul Finanţelor să se împartă în două portofolii, după modelul francez (care are un minister al bugetului), iar Ministerul Economiei în alte trei ministere.
Acestea ar putea gestiona, separat, economia (şi energia), comerţul şi afacerile. "Este o discuţie. Asta este propunerea premierului, dar pe care PNL este gata să o discute, pentru că fiecare dintre aceste modele are raţiunea sa. Într-o anumită logică, în care guvernul deşi fără creşterea cheltuielilor publice şi-ar putea lărgi structura, deci ar putea fi mai multe ministere, în ideea pe care domnul Ponta a prezentat-o, cu bune argumente de a face cumva pe cât posibil un paralelism, o oglindă între Guvernul nostru şi Comisia Europeană, o asemenea formulă, formula franceză - care s-a practicat de altfel şi în România în 1991 şi puţin în 1997 la începutul guvernării CDR - PD - se poate. Cred că asta e varianta spre care ne îndreptăm", a spus Antonescu, citat de Mediafax.
El a precizat că ANAF ar urma să rămână în structura unui Minister al Finanţelor.
Însă, în bună măsură, este în intenţia actualei majorităţi să creeze o suprastructură de control - nu este limpede dacă măsura va fi pusă în practică şi vom avea un minister al controlului sau instituţia va fi în afara guvernului. În timpul guvernului Năstase, a existat o astfel de structură care a fost condusă de un ministru delegat. "Ca să înţelegeţi foarte bine mecanismul de naştere al guvernului, lucrurile stau altfel decât s-a întâmplat altă dată în alte coaliţii. Am făcut aşa şi în mai, o să facem aşa şi de această dată, pentru că e mai bine. (...) Formula e în felul următor, premierul, pentru că este premier, pentru că el şi nu altcineva, nu grupuri mari, comisii şi colective asumă această responsabilitate, face o propunere în baza unei viziuni, a unei gândiri, face o propunere de structură de guvern. O discutăm, dacă o asumăm mergem mai departe", a explicat Antonescu. El a menţionat că negocierile privind formarea noului guvern vor avea loc între liderii USL.
"Toate lucrurile acestea se discută între copreşedinţii alianţei, între preşedinţii partidelor, încă un om, doi. Nu se fac comisii care să poarte negocieri interminabile", a adăugat preşedintele PNL. Antonescu a precizat că abia după stabilirea noii structuri a cabinetului se va pune problema miniştrilor care vor deţine portofoliile.
Modificări nu vor suferi doar actualele ministere al finanţelor şi al economiei. Anterior, premierul Ponta anunţase crearea unui minister al energiei, titular urmând să fie unul dintre specialiştii partidului în domeniu, Iulian Iancu, ales parlamentar la legislativele de duminică. De asemenea, mai mult ca sigur, actualul Minister al Administraţiei şi Internelor va fi spart în două. Partea de administraţie va fi gestionată de Liviu Dragnea, anunţ făcut de Victor Ponta încă din campania electorală. Dragnea se va ocupa de reforma administrativă pentru că va exista, nu e clar cât de repede, dar va fi pusă la punct o regionalizare a României, o reorganizare administrativ-teritorială.
De asemenea, Ponta a mai anunţat în trecut că există intenţia de a crea un minister al fondurilor europene în locul sau alături de actualul Minister al Afacerilor Europene. Acesta ar urma să coordoneze întreaga absorbţie a fondurilor UE în locul actualelor autorităţi de management din ministere. Nu este clar dacă actualului minister îi vor fi extinse atribuţiile sau vor exista două ministere, cel al fondurilor şi un altul care să urmărească armonizarea legislativă şi să formuleze poziţiile României faţă de documentele Uniunii Europene.
Însă oamenii de afaceri şi economiştii socotesc destul de curioasă ideea extinderii aparatului guvernamental, găsindu-i doar justificări politice.
Cătălin Olteanu, directorul general al companiei de logistică FM România, subliniază că întotdeauna a considerat guvernul precum o firmă privată, România SRL, condusă de un CEO, care este premier.
"Formele de organizare în firmele private sunt diferite, de la firme organizate matriceal până la businessuri de familie, însă indiferent de cum sunt organizate acestea, ele sunt funcţionale." Dacă guvernul majorează cheltuielile cu funcţionare, are nevoie de bani. Dacă cu cât creşte nevoia de bani, cu atât creşte pericolul majorării taxelor, arată el.
Adrian Crivii, preşedintele companiei de consultanţă Darian, spune că nu este o decizie bună majorarea cheltuielilor cu aparatul guvernamental în perioadă de criză. "Chiar dacă ei spun că vor menţine cheltuielile la acelaşi nivel ca în prezent, acest lucru este imposibil, pentru că orice instituţie nou înfiinţată presupune cheltuieli, mai ales cele cu funcţionarii care trebuie angajaţi. Acest lucru nu înseamnă că trebuie menţinută structura fostei guvernări, se pot face mici ajustări. Spre exemplu, la ministerul care se ocupă de fondurile europene, clar trebuie făcută o retsructurare, pentru că lucurile nu se mişcă în direcţia care trebuie".
Analistul Aurelian Dochia spune că nu vede necesitatea, motivaţia unei separări a Ministerului Finanţelor, având în vedere că nu s-au înregistrat disfuncţii care să justitice o astfel de decizie.
"În cazul în care s-ar împărţi ministerul o serie de funcţii de suport care acum sunt comune ar trebui să se desfăşoare seaparat. Funcţiile de conducere trebuie să fie multiplicate. Probabil s-ar încerca să se păstreze cât se poate din procedurile actuale, se va împărţi personalul, dar funcţiile de suport care vor fi create vor duce la creşterea personalului. Este foarte puţin probabil ca această împărţire a Ministerului Finanţelor să presupună personal suplimentar şi costuri mai mari".
Nu în ultimul rând, Vladimir Sterescu, Country Manager al firmei de outsourcing Computer Generated Solutions (CGS) afirmă: "Deşi sunt fericit de rezultatul alegerilor, pentru că acum există o majoritate, nu ne mai bazăm pe coaliţii şi <grupuleţe> politice, nu sunt de acord cu creşterea numărului de ministere. Cred că ne vom confrunta cu şi mai multă birocraţie şi cu o latenţă mai mare în luarea deciziilor, pentru că în ciuda faptului că în fruntea fiecărui minister ar trebui să stea un specialist, experienţa ne-a arătat că lucrurile nu stau chiar aşa. De asemenea, cred că această decizie este mai mult o mulţumire a oamenilor care i-au susţinut pe cei care formează noul Guvern, o decizie ce va duce la crearea mai multor joburi în sistemul public şi automat chiar la lipsa luării unor decizii".
Boc: Un Guvern al USL cu 22 de ministere este o ofensă la adresa bunului-simţ
Fostul premier Emil Boc spune că un guvern cu 22 de ministere, aşa cum propune USL, este "o ofensă la adresa bunului-simţ", considerând că ar fi nevoie de "o structură suplă", cu doar 14 portofolii.
Emil Boc a declarat ieri că o structură de guvern cu 22 de ministere ar merge când sunt şapte partide în coaliţie, nu când există un USL monolit.
"Dacă vorbim de revoluţia bunului-simţ, asta nu înseamnă creşterea numărului de portofolii la 22, ci scăderea la 16 - 17, câte am avut noi, nu crearea unor structuri supra-judeţene, care înseamnă birocraţie şi cheltuieli suplimentare, ci comasarea judeţelor dacă vrem să avem o eficienţă administrativă şi o mai bună absorbţie a fondurilor europene. Aud că e vorba de 22 de portofolii într-un guvern, dar ce Dumnezeu, numai când ai şapte partide în coaliţie se pune problema ca să constitui o asemenea structură, nu când ai un USL monolit, care ar trebui să aibă o structură suplă cu 14 ministere, dacă ar fi să respecte votul românilor şi să aibă o dovadă a faptului că înţeleg ce înseamnă cheltuirea eficientă a banului public. Ar însemna o ofensă la adresa bunului-simţ şi la revoluţia bunului-simţ pe care au clamat-o de atâtea ori", a spus Boc. (Mediafax)
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
