2017, ANUL MINIMELOR ISTORICE LA BONDURI EXTERNE pe 10 ani

Ministerul Finanţelor s-a împrumutat în acest an 2,75 mld. euro de pe pieţele externe, costul coborând la un minim istoric de 2,1% pentru scadenţa de 10 ani

31 dec 2017 Autor: Claudia Medrega

Ministerul Finanţelor a ieşit pe pieţele externe de două ori în acest an, împrumutând cumulat 2,75 mld. euro, iar costul a coborât la un minim istoric de 2,1% pentru scadenţa de 10 ani.

Prin aceste împrumuturi realizate pe piaţa internaţională România şi-a acoperit necesarul de finanţare externă planificat pentru 2017.

În luna octombrie, Ministerul Finanţelor a redeschis o emisiune de bonduri din primăvară, cu scadenţa în aprilie 2017. Cererea din partea investitorilor pentru subscrierea emisiunii de eurobonduri a fost ridicată, oferta fiind suprasubscrisă de mai mult de două ori, ceea ce a permis diminuarea randamentelor.

Tranzacţia s-a realizat la cel mai scăzut cost pentru această maturitate fiind obţinut un randament de 2,114% faţă de nivelul de 2,411% înregistrat la lansarea iniţială din luna aprilie. Această reducere se datorează dimi­nuării marjei aferente riscului de credit al României la cel mai scăzut nivel pentru o astfel de maturitate, respectiv la 128 de puncte de bază peste cotaţiile nivelului de referinţă mid swap, faţă de nivelul de 170 de puncte din aprilie, potrivit informaţiilor transmise de Ministerul Finanţelor. 

Comparativ, în primăvara anului 2008 România se împrumuta pe 10 ani în euro la un randament de 6,8%. 

Agenţiile de rating au confirmat în acest an ratingul suveran la categoria recomandată pentru investiţii cu perspectivă stabilă, în condiţiile creşterii economice şi nivelului redus al datoriei publice.

Valoarea bondurilor înainte de redeschidere a fost de 1 mld. de euro, iar prin această suplimentare, nivelul emisiunii din aprilie 2017 a atins suma de 2 mld. euro. Rata cuponului a fost de 2,375%.

Investitorii români au subscris cel mai mult, respectiv 18%, din împrumutul de 1 mld. de euro cu scadenţa la 10 ani luat de România în octombrie de pe piaţa internaţională, fiind urmaţi de investitorii din Marea Britanie, care au cumărat 17% din emisiune, la fel ca cei din centrul şi estul Europei.

În privinţa tipurilor de investitori, au predominat managerii de fonduri (63%), fiind urmaţi de bănci comerciale şi bănci private (24%), fonduri de pensii şi societăţi de asigurare (9%) şi bănci centrale şi instituţii oficiale (4%).

Băncile care au realizat intermedierea emisiunii au fost Barclays Bank PLC, Citigroup Global Markets Limited, Erste Group Bank AG, Societe Generale şi ING Bank NV. 

În luna aprilie 2017, România a atras de pe pieţele internaţionale 1,75 mld. euro printr-o tranşă dublă de eurobonduri. Trezoreria a lansat în primăvară o emisiune de obligaţiuni în euro cu maturitatea de 10 ani şi a redeschis o emisiune deja existentă, a cărei scadenţă era programată pentru 2035. La emisiunea nouă, de 1 mld. euro, cu maturitatea de 10 ani, rata cuponului a fost de 2,375%. Cea de-a doua, în valoare de 750 mil. euro, este redeschiderea unei emisiunii lansate în octombrie 2015, cu maturitatea iniţială de 20 de ani şi cu un cupon de 3,875%.

România este în continuare dependentă de capitalurile străine atât pentru rostogolirea datoriei externe, cât şi pentru finanţarea deficitului bugetar şi a deficitului de cont curent.

Anul trecut, România a atras în februarie 1,25 mld. euro de pe pieţele externe, din care 750 mil. euro cu maturitate de 10 ani şi 500 mil. euro cu maturitate de 20 de ani. Totodată, în luna mai, Trezoreria statului a lansat eurobonduri de un miliard de euro pe o scadenţă nouă, de 12 ani. Ulterior, Ministerul Finanţelor a atras în septembrie 2016 un miliard de euro de pe pieţele financiare internaţionale prin redeschiderea emisiunii lansate din mai.

Portofoliul de obligaţiuni externe lan­sate de Ministerul Finanţelor a depăşit pra­gul de 19 mld. euro,  volumul record la care a ajuns aducând România pe radarele unei cate­gorii mai largi de investitori şi trans­for­mând-o într-un client căutat de marile bănci de investiţii.

Randamentele la care s-a împrumutat statul atât de pe pieţele externe, cât şi de pe piaţa internă au fost în scădere în ultimii ani, ajungând pentru unele scadenţe chiar la minime istorice

Pe lângă lansarea eurobondurilor pe pieţele internaţionale, Trezoreria a lansat şi titluri în euro pe piaţa internă. Începând din vara anului 2009 şi până în 2016, Ministerul Finanţelor a împrumutat cumulat peste 10 mld. euro de la bănci.

Prima licitaţie cu titluri de stat în euro a fost organizată de Ministerul Finanţelor în 2009. Din august 2009 şi până acum costul la care Trezoreria statului s-a împrumutat în euro de pe piaţa locală s-a poziţionat pe o pantă descendentă, de la 5,25% până la 1% pe an în 2016 şi în jur de 0,4% pe an în acest an.

În prima parte a acestui an, Ministerul Finanţelor a împrumutat cumulat 340 mil. euro prin două licitaţii. Anul trecut, Trezoreria a atras tot prin intermediul a două licitaţii 775 mil. euro. Vârful sumei împrumutate de Finanţe în urma licitaţiilor cu titluri de stat în euro, de 2,6 mld. euro, a fost înregistrat în 2009. Anul 2015 a fost primul şi singurul an, pană acum, fără emisiuni de obligaţiuni în euro pe piaţa locală de la începutul crizei.

 
Cuvinte cheie:
finante
, imprumut
, minister
, ministerul finantelor
, piata
, scadenta
, cost
, coboare
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide