Politică

Ministerul Fondurilor Europene refuză să facă publice informaţii care sunt 100% publice: ce programe operaţionele riscă să piardă, în 2013, 6 mld. euro de la UE

Ministerul Fondurilor Europene refuză să facă publice...

Autor: Iulian Anghel

23.05.2013, 13:26 1151

Ministerul Fondurilor Europene a refuzat solicitarea ZF de a-i pune la dispoziţie în vederea publicării care sunt sumele pe care fiecare dintre cele şapte programe operaţionale cu fonduri structurale riscă să le piardă în 2013 în cadrul aşa-numitului proces al dezangajării de fonduri europene.

Datele obţinute de ZF din alte surse arată că, în acest an, riscul dezangajării automate de fonduri priveşte 6,1 mld. euro (date la aprilie). Cel mai prost stă POS Transporturi care trebuie să cheltuiescă în 2013 1,74 mld. euro, dar nu a luat niciun ban de la UE anul acesta şi POS Mediu care trebuie să cheltuiască 1,4 mld. euro, dar nu a luat în patru luni decât 116 mil. euro.

Suma totală care intră în 2013 în mecanismul dezangajării automate (nu ai cerut bani într-un interval de N+2 ani – N fiind anul aprobării unui proiect, plus doi ani suplimentari – ei se întorc definitiv în bugetul UE) este, aşadar, de 6,1 mld. euro (pentru aceşti bani trebuie măcar transmise Bruxellesului declaraţiile de cheltuire a banilor), adică aproape 30% din suma totală atribuită României pe fondurile structurale între 2007-2013 de 19,6 mld. euro.

Din aceşti 6,1 mld. euro România a primit de la UE (ca rambursări pentru lucrări efectuate) în primele patru luni ale anului 376 mil. euro, adică 7% din ce ar trebui să absoarbă până la finalul anului.

Aşadar, a trecut o treime din acest an, iar România nu a luat de la UE decât 7% din ceea ce trebuie să ia pentru a nu pierde bani.

Plafonul total de dezangajare este în 2011 de 11,5 mld. euro. România a angajat din această sumă 5,4 mld. euro, drept urmare mai trebuie să transmită declaraţii de cheltuieli de 6,1 mld. euro, altminteri, tot ce nu transmite până la această sumă până la 31 decembrie, pierde.

ZF a solicitat Ministerului Fondurilor Europene date care ar trebui să fie publice – anume cum este împărţit riscul dezangajării pe cele şapte programe operaţionale care derulează fondurile structurale, dar ministerul de resort, cel care gestionează absorbţia, a refuzat. Ministerul a admis că aceste date sunt publice, dar a adăugat că “nu pot fi date”.

Iată mai jos ce bani riscă să piardă, în 2013, fiecare program operaţional în parte, potrivit datelor obţinute de ZF din alte surse. Acestea ar fi trebuit comunicate chiar de Ministerul Fondurilor Europene, pentru că ele sunt date publice şi de interes public:

Risc de dezangajate automată în 2013 (declaraţii de cheltuire a banilor ce trebuie transmise Bruxellesului pe mecanismul N+2).

@ POS Mediu – trebuie să absoarbă în acest an 1,7 mld. A absorbit în 4 luni zero euro.

@ POS Mediu – trebuie să absoarbă în 2013 1,4 mld. euro. A absorbit 116,5 mil. euro.

@ Programul Operaţional Regional – trebuie să absoarbă în 2013 706 mil. euro. A absorbit în patru luni zero euro.

@ POSDRU – trebuie să absoarbă în 2013 1 mld. euro euro. A absorbit în patru luni 259,2 mil. euro.

@ POS Creşterea Competitivităţii Economice – trebuie să absoarbă în 2013 1 mld. euro. A absorbit în patru luni zero euro.

@ POS Dezvoltarea Capacităţii Administrative – trebuie să absoarbă în 2013 75 mil. euro. A absorbit în patru luni zero euro.

@ PO Asistenţă Tehnică – trebuie să absoarbă în 2013 55 mil. euro. A absorbit în patru luni  zero euro.

@ Total: pe toate programele trebuie absorbite 6,1 mld. euro. Au fost absorbiţi, la 4 luni, 376 mil. euro (7%).

 

Situaţia ar putea fi salvată într-un fel. La summit-ul UE din februarie, şefii de state şi de guverne au decis ca, în cazul României şi al Slovaciei perioada N+2 să fie extinsă la N+3, ceea ce ar “salva” între 3,5 şi 4 mld. euro pentru că România ar mai beneficia de un an în plus. Dar Comisia Europeană ezită să adopte o astfel de măsură.

Marţi, comisarul pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune, László Andor a susţinut: "În ceea ce priveşte România şi Slovacia, ca urmare a deciziilor Consiliului European, prezenta propunere le oferă posibilitatea de a folosi fondurile UE acolo unde este cel mai mult nevoie de ele. Cele două ţări ar trebui să considere această măsură drept un stimulent pentru a-şi consolida eforturile de reformare şi de investiţie".

Dar Bruxellesul se teme că şi alte ţări care au o rată redusă de absorbţie ar putea cere un tratament similar. Oricum, ceea ce decide Comisia urmează să fie aprobat de Consiliu şi de Parlamentul European, ceea ce costă timp. Măsura ar putea fi adoptată spre toamnă, dacă nu apar probleme suplimentare (alte ţări să dorească un tratament similar).

În Conferinţa de presă de după summit-ul UE din 8 februarie când s-a decis extinderea N+2 la N+3 pentru România, preşedintele Traian Băsescu a susţinut că prin acest aranjament, România evită dezangajarea a 4 miliarde de euro fonduri structurale în exerciţiul financiar multianual 2007-2013.


 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO