Rata de absorbţie a fondurilor UE a crescut infim în luna martie faţă de luna precedentă adâncind ritmul penibil de atragere a fondurilor structurale. Guvernul discută la această oră pe marginea unei ordonanţe de urgenţă privind preluarea la bugetul de stat a corecţiilor financiare de 800 mil euro dictate de Comisia Europeană anul trecut, când, din cauza neregulilor, programele operaţionale au fost presuspendate. Chiar dacă o parte a acestor programe au fost deblocate între timp, rata de absorbţie nu creşte – datele publicate de Ministerul Fondurilor Europene cu privire la absorbţia din martie indicând un avans de doar 0,8% din totalul fondurilor, faţă de luna precendentă. Astfel, la 31 martie, rata de absorbţie totală ajunsese la 13% pe fondurile structurale şi de coeziune – 2,5 mld. euro din totalul de 19,6 mld. euro alocate României în exerciţiul financiar multianual 2007-2013.
Bruxellesul a rambursat în martie 162 mil. euro pentru trei programe operaţionale: POS Mediu – 117 mil. euro, POSDRU – 44 mil. euro şi POAT 0,5 mil. euro. Astfel, rata totală de abosorbţie a crescut cu 0,84%, un ritm care nu oferă nicio perspectivă optimistă, în condiţiile în care toţi banii care nu sunt luaţi în acest an până la nivelul de 6,5 mld. euro sunt pierduţi definitiv în cadrul procesului de dezangajare automată a fondurilor.
Ministerul Fondurilor Europene spune că este capabil să absoarbă aceşti bani, mizând pe intrarea în plată, într-un viitor apropiat, a POS Transporturi (4,5 mld. euro în total) şi a POS Creşterea Competitivităţii Economice (2,5 mld. euro în total) încă aflate în procedură de presuspendare. Dar ritmul de absorbţie (rambursare a banilor de către UE în baza cheltuielilor făcute pentru proiectele eligibile la finanţare) din primul trimestru al anului nu justifică acest optimism.
În primele trei luni ale anului, rata de absorbţie a crescut cu doar 1,58% (303 mil. euro), raportată la totalul fondurilor alocate în actualul exerciţiu financiar. Va trebuie un efort spectaculos pentru ca rata totală de absorbţie să atingă 45-50% la finele anului (acesta este nivelul care oferă siguranţa că nu se pierd bani în procesul dezangajării automate de fonduri), de la 13% în prezent.
Guvernul discută o ordonanţă de urgenţă prin care bugetul de stat ar urma să suporte în 2013 corecţiile financiare de 800 mil. euro (0,57% din PIB) dictate de Comisia Europeană pentru cele cinci programe operaţionale care au fost presuspendate anul trecut. Este o încercare de a fluidiza absorbţia, astfel încât beneficarii să nu aibă de suferit, dar acest lucru înseamnă că, practic, o treime din absorbţia raportată oficial nu va mai exista în mod practic (chiar dacă în documente va fi consemnată în continuare).
Bugetul nu dă niciun ban înapoi Comisiei Europene. Dar, în momentul în care Bucureştiul transmite Bruxellesului cererile de rambursare şi primeşte banii, primeşte mai puţin cu 5%-25%, în funcţie de ce corecţie financiară a fost decisă pe o axă a unui program. La beneficiari trebuie să ajungă 100% din bani, dacă vina pentru corecţii aparţine statului. În aceste condiţii, bugetul trebuie să completeze ceea ce este reţinut de Comisia Europeană (banii nu sunt definitiv pierduţi, pot fi cheltuiţi pe alte proiecte până în 2015).
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
