Rezultatul întâlnirii de două zile este cu atât mai important cu cât Europa trebuie să dovedească unitate în faţa crizelor şi are nevoie de toate resursele pentru a repune pe picioare economiile şi a depăşi astfel unul din cele mai grave efecte ale recesiunii, şomajul record.
Pe de o parte, dintre actorii cu greutate, Germania şi Marea Britanie ţin cu dinţii de ideea unui buget restrâns pentru 2014-2020 care să nu sfideze eforturile de consolidare bugetară făcute de multe dintre statele comunitare. De cealaltă parte, Franţa nu este dispusă să lase reduse fondurile destinate agriculturii deoarece este cel mai mare destinatar al acestora, iar Comisia Europeană se teme că mai puţini bani vor frâna revenirea economiilor atât de necesară pentru crearea de locuri de muncă şi reducerea şomajului.
Summitul de joi şi vineri vine după eşecul discuţiilor din 22-23 noiembrie 2012, la care nu s-a ajuns la un acord final, însă s-a acceptat o reducere totală de 100 de miliarde de euro faţă de propunerea iniţială a CE de 1.033 miliarde de euro.
Liderii europeni au identificat în noiembrie soluţii pentru reducerea bugetului cu 70 miliarde euro, rămânând ca la această întâlnire să ajungă la un acord în privinţa distribuirii pe capitole a restului de reducere de 30 de miliarde de euro.
Misiunea României
Preşedintele Băsescu şi delegaţia României ar avea misiunea de a obţine o formulă de calcul a bugetului care să implice o reducere cât mai mică a alocărilor naţionale, care oricum vor fi semnificativ mai mari în comparaţie cu nivelul de 33,5 mld. euro pentru bugetul anterior din 2007-2013.
Premierul Victor Ponta afirma miercuri că obiectivul preşedintelui şi al delegaţiei care îl însoţeşte, din care vor face parte şi ministrul de externe Titus Corlăţean, precum şi secretari de stat de la Finanţe, Agricultură, Fonduri Europene, este obţinerea unor sume cât mai mari pe instrumentele principale ale alocării României - fondurile de coeziune, plăţile directe pentru agricultură şi dezvoltarea rurală.
"Faţă de propunerea iniţială a CE, care prevedea alocări corecte pentru România atât pe fonduri de coeziune, cât şi pe agricultură la plăţi directe şi dezvoltare rurală, de 48 miliarde euro, probabil că nu vor rămâne 48, însă este foarte important ca ceea ce nu rămâne din 48 să fie cât mai puţin: este o mare diferenţă dacă pierdem un miliard sau dacă pierdem zece", a spus Ponta în şedinţa de guvern de miercuri.
Pentru România sunt importante, de asemenea, obţinerea unor obiective care vor facilita o absorbţie mai eficientă pentru perioada 2014-2020, respectiv nivel de cofinanţare de 95% pentru ţările care sunt în acorduri cu FMI şi CE, eligibilitatea TVA şi pentru proiectele de infrastructură şi un procent cât mai ridicat pentru prefinanţare.
Aliaţii polonezi
Tot pentru fondurile de coeziune, plăţile directe pentru agricultură şi dezvoltarea rurală va lupta cu îndârjire şi Polonia, cea mai mare şi puternică economie din Europa de Est, deoarece aceste sume au o contribuţie importantă la creşterea economică.
Preşedintele Consiliului European Herman Van Rompuy va pune pe masă încă de la începerea discuţiilor o nouă propunere, care ar presupune "angajamente" - sumele promise pentru proiectele UE - în valoare de 960 miliarde euro şi plăţi - cheltuielile efective - de 900 de miliarde de euro. Tăierea este semnificativă, respectiv 13 miliarde mai puţin pentru angajamente şi 43 de miliarde mai puţin pentru cheltuieli în raport cu propunerea din noiembrie. Planul ar corespunde cu cererea premierului britanic David Cameron şi cu cea a cancelarului german Angela Merkel.
Tăierile se vor face din resursele destinate proiectelor de infrastructură, din cheltuielile cu funcţionarea instituţiilor, mijloacele de acţiune ale controversatului Serviciu de acţiune externă, dar şi din bugetele pentru Cercetare şi Inovaţie, din ajutorul pentru dezvoltare şi ajutorul destinat celor mai săraci cetăţeni europeni.
"Voinţa de a ajunge la o înţelegere este mai mare decât diferenţele dintre Franţa şi Germania"
Merkel este rezervată în privinţa rezultatului summitului. "Nu putem spune dacă va exista un acord. Poziţiile statelor membre încă sunt destul de distante", a spus cancelarul, promiţând însă că va face tot posibilul" pentru a se ajunge la un acord.
"În această perioadă de insecuritate economică şi şomaj masiv este important să putem planifica şi cheltui cu atenţie, dar şi să existe solidaritate între contribuitori şi beneficiari", a adăugat Merkel.
Hollande a indicat marţi că este dispus la un compromis în privinţa unui buget mai restrâns, dar a atenţionat că reducerile nu trebuie să afecteze creşterea economică.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
