Nemţii dau o lovitură directă României pe tema Schengen: amânare fără termen

Ministrul federal de interne de la Berlin Hans-Peter Fried­rich a şocat ieri Bucureştiul anunţând într-un interviu care va apărea astăzi în ediţia print a revistei germane Der Spiegel că Germania îşi va folosi în această lună dreptul de veto împotriva aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen.

Costurile pentru România se ridică la sute de milioane de euro pe an, care includ cheltuielile cu serviciile de control la frontieră pe o distanţă de peste 1.000 de kilometri (lungimea frontierei cu Bulgaria – 631 km, 448 km – cu Ungaria), adică o treime din frontiera ţării, care trebuie menţinute, precum şi costurile mai mari ale transportatorilor şi ale companiilor de logistică.

Germania a „uitat“ practic că are firme în România care îi asigură venituri de 9 mld. euro pe an (Metro, Kaufland, Continental, E.ON sau Selgros).

„Efectele pe termen imediat ale aderării la spaţiul Schengen ar fi fost realizarea de economii importante doar prin reducerea costurilor cu controlul la frontiere, unde nu ar mai fi nevoie de personal şi sisteme de întreţinere a acestor servicii, care costă zeci sau chiar sute de milioane de euro pe an. În plus, s-ar realiza şi economii importante de timp, s-ar salva, de exemplu, 15- 20 de minute la controlul celor care vor să plece din ţară“, a spus Radu Merica, preşedintele Camerei de Comerţ Româno-Germane.

Cu toate că România a reuşit să îndeplinească criteriile tehnice de intrare în Schengen şi a cheltuit peste 1,3 mld. euro din bani europeni şi publici pentru a securiza frontierele, după cum au tot declarat politicienii români, nu a reuşit să „convingă“ adversarii redutabili, opo­­ziţia puternică a Olandei, dar şi criticile Germaniei, blocând aderarea. România şi Bulgaria ar fi trebuit să adere la Schengen în primăvara anului 2011, dar termenul a tot fost amânat, res­pon­sabilitatea politicienilor fiind împărţită.

Pe plan intern, problema ade­rării la Schengen nu face decât să agite spiritele, devenind din­tr-un subiect de interes naţional o temă de dispută politică, oficialii români nereuşind să „vorbească“ pe o singură voce la nivel european.

În opinia lui Merica, aderarea României la Spaţiul Schengen este mai mult o chestiune de imagine, iar recentele declaraţii făcute de ministrul de externe Titus Corlăţean şi de premierul Victor Ponta au un efect negativ mult mai mare decât l-ar putea avea o eventuală amânare a aderării României la Schengen.

Rolul pe care l-a avut înfiinţarea Spaţiului Schengen a fost tocmai economisirea unor costuri cu controlul la frontiere, potrivit lui Merica.

Ce spun oamenii de afaceri

Intrarea în Spaţiul Schengen ar economisi şi din timpul transportatorilor - timp care costă bani -, iar eliminarea controlului ar putea economisi de la patru-cinci ore şi până la o zi pe lună pentru un camion. Automat, reducerea costurilor pentru transportatori ar însemna şi o reducere a tarifelor cerute de aceştia.

Raportat la o flotă de mai multe sute de camioane, costurile legate de întârzierea determinată de controlul vamal au o influenţă directă asupra profitabilităţii businessului.

„Intrarea în Spaţiul Schengen elimină controlul şi aşteptarea de la frontieră. Cu cât un camion stă mai puţin, cu atât se reduc cheltuielile. Orice întârziere a aderării României la Schengen determină costuri mai mari pentru companiile de transport şi logistică“, a spus Dragoş Geleţu, directorul general al  KLG Logistics, una dintre cele mai mari companii de logistică şi transport de pe piaţa locală.

Industria din România este direct influenţată de aderarea României la Spaţiul Schengen, în condiţiile în care cele mai multe fabrici din ţară produc pentru a exporta în spaţiul comunitar. Mai mult, având în vedere că principalele pieţe ale Dacia sunt Franţa şi Germania, care cumulat au reprezentat aproape jumătate din producţia uzinei de la Mioveni, orice întârziere determinată de controlul vamal afectează şi afacerile uzinei auto.

Dintr-o problemă pur tehnică - securizarea frontierelor - „dosarul Schengen“ a ajuns să „ascundă“ între coperţile lui probleme precum justiţia şi corupţia. Problema  Schengen - din care preşedintele Traian Băsescu făcuse o prioritate a celui de-al doilea mandat al său - s-a transformat într-una politică. Frontierele României sunt sigure, dar vameşii sunt corupţi, susţin unii critici ai aderării României la Schengen.

Jean Valvis, vicepreşedinte al Consiliului Investitorilor Străini şi preşedintele grupului Valvis Holding, spune că, în calitate de străin care se află de 20 de ani în România, îl deranjează că amânarea aderării României la Spaţiul Schengen nu a fost motivată obiectiv până acum. „Nu am auzit un argument clar al amânării şi nici nu am văzut o agendă cu ce trebuie să facă România ca să fie primită în Schengen.“

Germania, ca şi orice alt stat membru al Uniunii Europene, poate să apeleze la dreptul de veto, având în vedere că rolul Comitetului Executiv Schengen a fost preluat de către Consiliul UE, explică profesorul universitar doctor Iordan Gheorghe Bărbulescu, decanul Departamentului Relaţii Internaţionale şi Studii Europene din cadrul SNSPA.

„Numai că, pentru ca un stat să revendice dreptul de veto, el trebuie să demonstreze că îi este pusă în pericol statalitatea, securitatea, ordinea sau sănătatea publică etc. Altfel spus, statele membre pot uza de acest drept, dar se întâmplă foarte rar tocmai pentru că nu reprezintă regula, ci excepţia. Dacă s-ar face uz la modul abuziv de acest drept, fiecare stat ar utiliza dreptul la veto ori de câte ori nu-i convine o decizie care, cel puţin pe termen scurt, se petrece adesea“, a spus profesorul Bărbulescu. El spune că, de exemplu, şi România ar putea face caz de dreptul său de veto în primul Consiliu unde Germania va fi interesată să promoveze o propunere legislativă.  „Chiar dacă exercitatea dreptului de veto este legală, este şi neobişnuită. Cu atât mai mult cu cât vetoul Germaniei nu este mai «mare» decât al României, ci egal“, mai spune profesorul Bărbulescu.

Dacă pierd companiile româneşti prin controalele şi/sau taxele de la frontiere, la fel se va întâmpla şi cu companiile lor. Inclusiv, cele germane. Deci, este posibil ca aceste măsuri să nu fie nici pe placul nemţilor sau a altor occidentali,  consideră Bărbulescu.

Anul trecut amânarea aderării României la Spaţiul Schengen a fost influenţată şi de tensiunile politice interne care au culminat cu suspendarea preşedintelui Traian Băsescu şi schimbarea a trei guverne. Înainte de debutul crizei politice, erau foarte mari şanse ca să se decidă deschiderea pentru România a Spaţiului Schengen în două etape - întâi ar fi urmat să fie deschise aeroporturile, iar apoi frontierele terestre.

Ce spun oamenii de afaceri şi profesorii universitari despre amânarea primirii României în Schengen

Jean Valvis, vicepreşedinte al CIS:  Nu cred că o decizie asupra liberei circulaţii poate determina probleme la nivelul ISD

Jean Valvis, vicepreşedinte al Consiliului Investitorilor Străini, spune că nu crede că o decizie asupra liberei circulaţii poate determina probleme la nivelul investiţiilor străine. „Este mult mai gravă în România lipsa de stabilitate şi de predictibilitate a cadrului legal. Preocuparea noastră ar trebui să fie relansarea economică, stabilitatea legislativă şi o agendă pe termen lung pentru a atrage investiţiile străine“, a spus Valvis, vicepreşedinte al Consiliului Investitorilor Străini, o organizaţie care reuneşte 130 de companii multinaţionale prezente pe piaţa locală, cu afaceri cumulate de peste 36 de miliarde de euro. Pe de altă parte, în calitate de străin care se află de 20 de ani în România, Valvis spune că îl deranjează că amânarea aderării României la Spaţiul Schengen nu a fost motivată obiectiv până acum. „Nu am auzit un argument clar al amânării şi nici nu am văzut o agendă cu ce trebuie să facă România ca să fie primită în Schengen“, a spus omul de afaceri elveţian de origine greacă care este preşedintele grupului Valvis Holding, cu activităţi în domenii precum apele minerale, vinuri, agricultură şi energie verde. De numele său se leagă crearea unor branduri precum Dorna (apă), La Dorna (lapte), Aqua Carpatica (apă) sau Domeniile Sâmbureşti (vin). Dana Ciriperu

Bărbulescu, SNSPA: Germania nu se mai ascunde după Olanda. A trebuit să „iasă la bătaie“ şi să spună în germană că nu ne vrea în Schegen

Germania, ca şi orice alt stat membru al Uniunii Europene, poate să apeleze la dreptul de veto, având în vedere că rolul Comitetului Executiv Schengen a fost preluat de către Consiliul UE, numai că trebuie să demonstreze că îi este pusă în pericol statalitatea, securitatea sau ordinea naţională, explică profesorul universitar doctor Iordan Gheorghe Bărbulescu, decanul Departamentului Relaţii Internaţionale şi Studii Europene din cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA).

Acordul Schengen a fost semnat în anul 1985, a intrat în vigoare în anul 1995 şi a fost integrat, ca parte a UE, prin Tratatul de la Amsterdam.

„Numai că, pentru ca un stat să revendice dreptul de veto, el trebuie să demonstreze că îi este pusă în pericol statalitatea, securitatea, ordinea sau sănătatea publică etc. Altfel spus, statele membre pot uza de acest drept, dar se întâmplă foarte rar tocmai pentru că nu reprezintă regula, ci excepţia. Dacă s-ar face uz la modul abuziv de acest drept, fiecare stat ar utiliza de dreptul la veto ori de câte ori nu-i convine o decizie care, cel puţin pe termen scurt, se petrece adesea“, a spus profesorul Bărbulescu. El spune că, de exemplu, şi România ar putea face caz de dreptul său de veto în primul Consiliu unde Germania va fi interesată să promoveze o propunere legislativă.

„Chiar dacă exercitatea dreptului de veto este legală, este şi neobişnuită. Cu atât mai mult cu cât vetoul Germaniei nu este mai «mare» decât al României, ci egal“, mai spune profesorul Bărbulescu.

În opinia sa, România nu ar trebui să renunţe la dreptul de aderare la Schengen, iar ceea ce a vrut ministrul Corlăţean să transmită a fost că dacă, deşi îndeplinim criteriile de aderare, nu putem adera din motive politice, mai bine ne ocupăm de altceva şi, când se vor fi modificat condiţiile politice potrivnice nouă, reluăm procesul.

„Schengen este deja parte a Spaţiului de libertate, securitate şi justiţie a UE, ceea ce înseamnă că, mai devreme sau mai târziu, vom fi şi în Schengen cu voia sau fără voia Germaniei. Dar, odată cu această declaraţie, s-a mai petrecut ceva: Germania care, curajoasă nevoie mare, se «ascundea» după Olanda, a trebuit să «iasă la bătaie» şi să spună în germană şi nu în olandeză, ca până acum, că nu ne vrea în Schegen“, a mai spus profesorul Bărbulescu.

În ceea ce priveşte aspectul economic pe care îl implică neaderarea României la spaţiul Schengen, profesorul Bărbulescu spune că vor pierde atât companiile noastre prin controalele şi/sau taxele de la frontiere, cât şi companiile străine. UE este un tot unitar, iar o ţară care aderă la UE aderă şi la aceleaşi valori şi principii, nu doar la legislaţia europeană, mai spune profesorul.

„Noi suntem deja membri ai UE de şase ani şi, deci, aveam îndeplinite criteriile acestea încă de la momentul aderării, nu? Atunci, hai sa redăm României (şi Bulgariei) demnitatea răpită, obligându-le astfel să se străduiască mai mult acolo unde încă nu performează, în loc să le umilim mereu şi mereu, ba cu Schengen, ba cu MCV, ba cu vaca care este cal, ba cu ploaia care cade, adesea, în Marea Britanie etc. Eu sunt profesor şi ştiu că elevii nou-veniţi în clasă nu trebuie umiliţi, ci ajutaţi să-i ajungă din urmă pe ceilalţi mai vechi“, mai spune profesorul Bărbulescu. Adelina Mihai

Dumitru Miron: Nu trebuie să mergem la negocieri în genunchi

„Spaţiul Schengen este dimensiunea interguverna­mentală a Uniunii Europene, rolul aderării la Schengen fiind acela de a acoperi o incapacitate a ţărilor membre de a rezolva anumite probleme intracomunitar, este de părere profesorul Dumitru Miron, decanul Facultăţii de Relaţii Economice Internaţionale din cadrul Academiei de Studii Economice. Problema aderării României la Spaţiul Schengen ţine de întreaga societate, nu pot fi găsite vinovăţii personalizate. În prezent, noi tragem ponoasele modului în care s-au comportat zeci de mii de români de-a lungul timpului în străinătate şi care au creat anumite resentimente.“

În opinia profesorului Miron, o amânare a deciziei de aderare a României la Spaţiul Schengen nu poate avea efecte negative asupra economiei.

„Până să vină criza, volumul investiţiilor străine era consistent, nu cred că nivelul acestora va creşte dacă intrăm în Schengen, la fel cum nu cred că va scădea dacă nu intrăm în Schengen. Marea Britanie, de exemplu, nu este membră în Schengen şi nu are costuri insuportabile“, a mai spus profesorul Miron.

Pe de altă parte, el se declară de aceeaşi părere cu cei care agreează că nu mai trebuie să mergem la negocieri în genunchi. „De prea mult timp suntem copiii incompetenţi care mereu trebuie să scoată batistuţa. Suntem o ţară membră a UE, cu drepturi egale, atâta vreme cât ne respectăm îndatoririle în aceeaşi măsură în care o fac şi celelalte state“, conchide profesorul Dumitru Miron. Adelina Mihai

Dragoş Geleţu, KLG Logistics: Orice întârziere a aderării la Schengen determină costuri mai mari pentru companiile de transport şi logistică

Orice întârziere a aderării României la Schengen determină costuri mai mari pentru companiile de transport şi logistică“, a spus Dragoş Geleţu, directorul general al KLG Logistics, una dintre cele mai mari companii de logistică şi transport de pe piaţa locală.

Intrarea în Spaţiul Schengen ar economisi din timpul transportatorilor, „timp care costă bani, iar eliminarea controlului ar putea economisi de la patru-cinci ore şi până la o zi pe lună pentru un camion. Automat, reducerea costurilor pentru transportatori ar însemna şi o reducere a tarifelor cerute de aceştia. Raportat la o flotă de mai multe sute de camioane, costurile legate de întârzierea determinată de controlul vamal au o influenţă directă asupra profitabilităţii businessului.

„Intrarea în Spaţiul Schengen elimină controlul şi aşteptarea de la frontieră. Cu cât un camion stă mai puţin, cu atât se reduc cheltuielile. Orice întârziere a aderării României la Schengen determină costuri mai mari pentru companiile de transport şi logistică“, a spus Dragoş Geleţu, directorul general al KLG Logistics, una dintre cele mai mari companii de logistică şi transport de pe piaţa locală.

Industria din România este direct influenţată de aderarea României la Spaţiul Schengen, în condiţiile în care cele mai multe fabrici din ţară produc pentru a exporta în spaţiul comunitar. Mai mult, având în vedere că principalele pieţe ale Dacia sunt Franţa şi Germania, care cumulat au reprezentat aproape jumătate din producţia uzinei de la Mioveni, orice întârziere determinată de controlul vamal afectează şi afacerile uzinei auto. Bogdan Alecu

Merica, Camera de Comerţ Româno-Germană: Aderarea la Schengen ar aduce economii importante prin reducerea costurilor cu controlul la frontiere

Efectele pe termen imediat ale aderării la spaţiul Schengen ar fi realizarea de economii importante doar prin reducerea costurilor cu controlul la frontiere, unde nu ar mai fi nevoie de personal şi sisteme de întreţinere a acestor servicii, care costă zeci sau chiar sute de milioane de euro pe an, spune Radu Merica, preşedintele Camerei de Comerţ Româno-Germane.

În plus, s-ar realiza şi economii importante de timp, s-ar salva, de exemplu, 15-20 de minute la controlul celor care vor să plece din ţară.

Merica mai spune că rolul pe care l-a avut înfiinţarea Spaţiului Schengen a fost tocmai economisirea unor costuri cu controlul la frontiere.

„Să fii membru în Spaţiul Schengen este un certificat de garanţie al unei ţări, care arată că are un control integrat la frontieră şi că are un personal diplomatic de încredere care nu acordă vize oricui.“

În opinia lui Radu Merica, aderarea României la Spaţiul Schengen este mai mult o chestiune de imagine, iar recentele declaraţii făcute de ministrul de externe Titus Corlăţean şi de premierul Victor Ponta au un efect negativ mult mai mare decât l-ar putea avea o eventuală amânare a aderării României la Schengen.

„Astfel de declaraţii sunt neinspirate, au efecte mult mai dăunătoare decât efectul pe care l-ar putea avea neaderarea României la Schengen, pentru că sunt imediat transmise de angajaţii ambasadelor la ei acasă şi sunt luate foarte în serios, dând naştere la multe discuţii“, a mai spus Marica. Adelina Mihai

Nemţii, „campionii“ businessului românesc: cele mai mari 10 companii rulează afaceri de 8 mld. euro

Germanii ocupă o poziţie extrem de importantă în mediul de afaceri local, cele mai mari 10 companii germane din România înregistrând în 2011 venituri cumulate de circa 8 miliarde de euro, arată calculele ZF pe baza datelor de la Registrul Comerţului.

Nemţii sunt prezenţi cu afaceri în aproape toate domeniile de activitate, însă cei mai mari jucători germani de pe piaţa locală din perspectiva cifrei de afaceri derulează businessuri în special pe segmentul auto, comerţ modern sau energie. Producătorul de componente auto Continental este cea mai mare companie germană de pe plan local, consemnând în 2011 afaceri de circa 1,4 miliarde de euro prin intermediul a şase companii pe care le controlează pe plan local, în timp ce retailerul Kaufland, liderul comerţului local, ocupă poziţia a doua în topul celor mai mari companii nemţeşti din România, cu afaceri de circa 1,3 miliarde de euro. Poziţia a treia în topul celor mai mari jucători nemţi este ocupat de un alt retailer, Metro Cash & Carry, care a avut în 2011 un rulaj de circa 1,2 miliarde de euro. Pragul de afaceri de 1 miliard de euro a fost atins în 2011 şi de E.ON Energie România, cu activităţi în sectorul energetic. Andreea Neferu

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels