Discursul despre starea Uniunii Europene al preşedintelui Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, în care acesta şi-a prezentat planuri de reformă pentru o Uniune mai integrată, în special prin eliminarea decalajelor dintre est şi vest, a fost întâmpinat cu comentarii pozitive de cei mai mulţi oficiali europeni.
Însă mulţi observatori spun că planurile lui Juncker, care încurajează toate statele din UE să intre în zona euro şi în alte structuri ale Uniunii pentru o „Uniune a egalităţii“, se vor lovi de o rezistenţă puternică deoarece sunt opusul ideii unui Europe cu două viteze susţinute de preşedintele francez Emmanuel Macron. Iar cancelarul german Angela Merkel are propriile planuri, după cum scrie Euractiv.
Macron, nou ales preşedinte, şi cancelarul Germaniei Angela Merkel, care are şanse mari să fie realeasă în alegerile din această lună, îşi pregătesc propriile planuri pentru viitorul UE.
De obicei, Merkel respinge rapid orice propunere de a face Comisia Europeană mai puternică. Însă reacţia Berlinului la planul lui Juncker de a extinde zona euro, de a crea funcţia de ministru de finanţe al UE şi de a crea un Fond Monetar European a fost una neutră. Şeful de cabinet al Angelei Merkel, Peter Altmaier, a lăudat discursul şefului CE, spunând că acesta este „important şi priveşte în viitor“. Altmaier a explicat că Merkel „a salutat“ propunerile lui Juncker, deşi perspectiva unei zone euro lărgite trebuie să trimită fiori oricărui oficial german care-şi aminteşte bailouturile finanţate de Berlin pentru membrii zonei euro loviţi de criza datoriilor suverane. Dar cum alegerile se apropie rapid (24 septembrie), nimeni din guvern nu ar vrea să fie acuzat de euroscepticism, scrie Handelsblatt.
Ministrul de finanţe german Wolfgang Schauble, care va rămâne probabil în guvenul lui Merkel după alegeri, a spus că planul lui Juncker pentru o Uniune mai strânsă este în mare în armonie cu viziunea Germaniei pentru blocul comunitar. Schaeuble a explicat că Juncker a discutat despre planurile sale cu Merkel - el vede o UE cu peste 30 de state care folosesc euro după 2019.
„Este bine că pune presiuni pentru extinderea zonei euro, dar precondiţiile trebuie îndeplinite“, a spus ministrul, adăugând că statele membre ale UE care vor să adopte euro n-ar trebui să facă acest pas decât după ce finanţele şi economiile devin suficient de solide pentru a nu avea soarta Greciei.
Beate Merk, ministru regional din Bavaria şi aliat al cancelarului Merkel, a spus că extinderea zonei euro la nivelul întregii UE ar fi „un experiment riscant care ar agrava mult problemele Europei“.
Preşedintele institutului economic german Ifo, Clemens Fuest, a avertizat că „o extindere imediată a zonei euro la nivelul întregii UE ar fi contraproductivă. Ar crea imaginea unei încercări disperate de a aduce integrare cu forţa“.
În cele din urmă, viziunea Comisiei Europene despre viitorul UE va depinde de Germania, după cum remarcă Financial Times. Juncker a propus finanţare UE şi ajutor tehnic pentru încurajarea adoptării euro. Discursul acestuia, unul dintre cele mai bune ale luxemburghezului, după cum au declarat mai mulţi politicieni, conţine „multe propuneri ambiţioase“, a afirmat un reprezentant al lui Macron. Cabinetul lui Macron a lăudat sprijinul dat de Juncker pentru propunerea Parisului privind supravegherea mai strictă a investiţiilor străine din sectoarele strategice şi susţinerea convenţiilor democratice. Macron îşi va prezenta planurile pentru reformarea zonei euro pe 26 septembrie, la două zile după alegerile din Germania. El ar vrea un parlament şi buget separate pentru zona euro, propuneri pe care Juncker le-a respins. Juncker îşi va detalia planurile în decembrie.
Diplomaţii UE spun că Juncker nu vrea ca ideile sale de reformă să fie interpretate ca respingerea propunerilor lui Macron, ci ca o încercare de a crea o legătură între poziţia nemţilor şi cea a francezilor.
Contrarea ideii unui buget separat pentru zone euro a fost lăudată de vicepreşedintele Parlamentului European Alexander Graf Lambsdorff (german), care a spus că „un buget al zonei euro ar însemna repetarea greşelilor din trecut“.
Berlinul este îngrijorat că un buget comun ar încuraja statele membre să-şi relaxeze disciplina bugetară pe cheltuiala nemţilor. Aceştia au cea mai mare contribuţie la buget.
Ryszard Legutko, europarlamentar al partidului de guvernământ din Polonia, a avertizat asupra întâmpinării problemelor cu aceleaşi argumente „vechi pentru mai multă Europă“. „Nu acesta este răspunsul. Trebuie să facem ordine în casa europeană înainte să discutăm despre mai multă centralizare.“
Polonia nu are în plan adoptarea euro, deşi toate ţările UE sunt obligate să facă acest lucru prin tratatul de aderare. Varşovia se opune puternic unei Europe cu mai multe viteze, ca şi România. Juncker a menţionat de mai multe ori în discursul său România şi Bulgaria, fapt remarcat de presa străină (Juncker laudă România şi Bulgaria, scrie Euractiv) dar n-a spus nimic despre Ungaria şi Polonia, gest interpretat ca şansă dată acestor state să revină pe calea europeană. Juncker a propus ca România şi Bulgaria să fie lăsate să intre în zona de liberă trecere Schengen şi ca la Sibiu să fie organizat (pe 30 martie 2019) primul summit european de după ieşirea Marii Britanii din UE. Preşedintele bulgar Boyko Borissov a retransmis pe Twitter citatul lui Juncker „A venit timpul să lăsăm Bulgaria şi România în Schengen“. CE consideră că ambele state îndeplinesc condiţiile pentru intrarea în Schengen încă din 2010. Însă pentru admitere este nevoie de unanimitate, iar intrarea României şi Bulgariei în Schengen a fost blocată de state precum Franţa, Germania şi Olanda. Bulgaria va prelua preşedinţia prin rotaţie a UE din 1 ianuarie 2018, iar România din 1 ianuarie 2019.
► Daily Express, un ziar britanic antieuro, anti-UE şi pro-Brexit: „Mulţumim lui Dumnezeu că părăsim UE“.
► Financial Times, un respectabil ziar de business internaţional, cu sediul la Londra: „Juncker pecetluieşte cu un sărut eforturile de integrare a UE“.
► The Daily Telegraph, un ziar britanic anti-UE, pune accent pe ceea ce interpretează a fi ameninţări aduse Marii Britanii.
► Les Echos, una dintre cele mai apreciate publicaţii franceze, scoate în evidenţă protejarea intereselor cetăţenilor europeni de către CE.
