Politică externă

Ce se va intampla cu Estul si care este raspunsul politic ce trebuie dat Vestului in actuala criza?

26.02.2009, 00:00 28

Tarile din Europa Centrala si de Est organizeaza duminica, la initiativa Poloniei, un minisummit care are pe agenda criza care loveste Estul. Doua sunt temerile mari: caderea monedelor nationale (guvernatorii bancilor din Est au facut front comun impotriva acestui trend) si masurile economice luate de statele din Vest si calificate drept protectioniste de unele state nou intrate in Uniunea Europeana.

Tonul este sumbru si, mai mult ca niciodata, se cauta solutii politice. La ce sa se astepte Estul, la ce sa se astepte Romania si care este raspunsul politic adecvat ce trebuie dat?
Presedintele Senatului roman, Mircea Geoana, a sustinut ieri cel mai sumbru scenariu evocat pana in prezent pe scena politica romaneasca. Potrivit celui de-al doilea om in stat, in conditiile crizei economice si financiare, proiectul european incepe sa se "fisureze", existand posibilitatea renationalizarii politicilor economice si a accelerarii destructurarii geopolitice.
El a aratat ca a sesizat, cu preocupare, existenta unei renationalizari a Europei, in sensul renationalizarii politicilor europene, precum si exacerbarea unui "soi de nationalism economic, prost inteles".
"In acest moment se constata un fel de 'scapa cine poate': daca putem sa dam leapsa pe astia mai mici de la rasarit, pe noii veniti, hai sa ia ei leapsa, ca poate ne inzdravenim noi", sustine Geoana.
Si ce este de facut in asemenea conditii?
"Trebuie sa le spunem mai clar prietenilor si aliatilor, din Europa de Vest si America ca, daca fac aceasta greseala, este una fatala in principal pentru ei si pentru proiectul european", afirma presedintele Senatului.
Mircea Geoana a argumentat afirmatia facuta precizand ca, in clipa in care se incearca sa se mute vortexul crizei catre economiile mai fragile din Europa Centrala si de Rasarit, bumerangul, in mod paradoxal, se intoarce tot pe economiile din Vest.
In aceste circumstante, Geoana a sustinut ca obligatia liderilor politici romani, impreuna cu liderii politici europeni, este de a face o pledoarie pentru traversarea crizei in conditii de solidaritate.
"Daca lucrurile merg asa mai departe, teama mea, cunoscand tentatiile politicienilor din Europa, ca si ale acelora din Romania, este ca acest proiect european sa sufere in coerenta si ambitie si pana la urma sa asistam la accelerarea procesului de destructurare geopolitica", a conchis Geoana.
Presedintele Comisiei de politica din Senat, Titus Corlatean (PSD), sustine ca Vestul trebuie sa renunte la masurile protectioniste, altfel dam peste cap economia de piata.
"Romania ar trebui sa joace in echipa cu partenerii europeni si cu Estul. Faptul ca unele tari din Vest creeaza facilitati pentru firme menite sa sprijine in primul rand economiile lor poate crea masuri de retorsiune in tarile din Est, ajungem la un blocaj si asa dam peste cap economia de piata", arata presedintele Comisiei de politica externa.
Laszlo Borbely (UDMR), presedintele Comisiei de politica externa din Camera Deputatilor, sustine ca Estul trebuie sa faca front comun, pentru ca oricum criza se repercuteaza asupra Vestului.
Romania si celelalte tari din Est trebuie sa faca front comun si sa pledeze pentru un pachet de sprijin separat, afirma Laszlo Borbely.
"Daca UE nu-si nuanteaza atitudinea in ceea ce priveste Estul si ma refer aici si la fostele state sovietice, oricum in cele din urma criza se va repercuta asupra lor", a comentat liderul UDMR.
Presedintele PNL, Calin Popescu-Tariceanu, a declarat recent pentru ZF ca una dintre solutiile iesirii din criza este ca autoritatile de la Bucuresti sa convinga tarile din Vest sa accepte ca liniile de finantare care au fost aduse de bancile straine aici sa nu fie retrase, iar liniile de finantare ajunse la termen sa fie reinnoite. "UE ar avea aceasta obligatie, pentru ca bancile straine, ajutate acum de state, au facut aici profituri frumoase si ar trebui si ele acum sa sustina economiile din aceasta zona", potrivit lui Tariceanu. Tot pentru ZF, prim-vicepresedintele PD-L Theodor Stolojan a spus ca obligatia tarilor din Vest este sa "rostogoleasca" datoria pe termen scurt a bancilor din Romania, majoritatea cu capital strain, intrucat cel putin 20 de miliarde de euro din aceasta datorie le apartine.
Analistii politici sunt mai diplomati. Cristian Parvulescu sustine ca "autoritatile de la Bucuresti si celelalte state din Est nu au inca o evaluare exacta a ceea ce s-a intamplat cu economiile lor si nu au explicat ce a provocat criza. In afara de criza din America nu avem alta explicatie", spune profesorul Parvulescu. El spune ca este vorba de o criza a sistemului capitalist, dar nu a economiei de piata.
In aceste conditii, adauga el, un protectionism la nivel european este preferabil celui national, practicat de tarile din Vest, pentru ca pana la urma, aceste state tot vor fi afectate de criza.
"Acesta va fi testul de rezistenta al Uniunii Europene", afirma el. Potrivit analistului politic Stelian Tanase, principala protectie a noilor state membre fata de criza economica este aderarea la zona euro.
Din pacate, spune el, "marile puteri economice au adoptat dublul limbaj in ceea ce priveste cooperarea la nivel european. Fiecare stat ia masuri protectioniste, apoi se duce si sustine piata europeana. De exemplu, Sarkozy se intalneste cu Merkel sau cu Berlusconi si vorbesc despre proiecte comune ale UE, apoi fuga la Paris si ia masuri in interesul afacerilor franceze. La fel fac si Brown, si Merkel si Berlusconi". De aceea, solutia pentru noile state membre este sa treaca in zona euro si sa scada exigentele cu privire la aderarea la euro cat mai repede.
Lucian Liviu Albu de la Institutul de Prognoza a Academiei respinge isterizarea politica a subiectului. Potrivit economistului, este adevarat ca traversam o perioada mai grea, dar asta nu presupune disolutia Europei. Explicatia sa: pietele din Est fiind mai fragile, suporta mai greu eventualele speculatii care se fac asupra monedelor lor. Dar aceste speculatii nu sunt ilegale, sunt simple operatiuni comerciale.
Cum reactioneaza insa celelalte state?
Ambasadorul Cehiei la Bucuresti, Petr Dokladal, a spus ieri pentru ZF ca trebuie sa se faca o distinctie intre situatiile existente in diferite tari si nicidecum sa se faca o generalizare a greutatilor in toata regiunea, invocandu-se formarea unui gen de Cortina de Fier. El a negat ca Cehia ar avea dificultati financiare majore.
"Din partea ceha as dori sa mentionez ca datele publicate in ultimul timp in presa occidentala (Financial Times, Economist) privind indatorarea Republicii Cehe fata de bancile straine sunt foarte imprecise si izvorasc probabil din interpretarea eronata a statisticilor (Banca pentru plati internationale). Pe baza datelor Bancii Nationale Cehe gradul de indatorare total pentru credite personale si intreprinderi la banci reprezinta aproximativ 74 mld. euro, iar din aceasta suma cea mai mare parte a fost acordata in coroane cehe de catre banci aflate in proprietatea unor straini, dar care opereaza conform legii cehe a bancilor si sunt monitorizate de controlul bancar ceh. Bancile cehe, care in majoritatea lor absoluta se gasesc in proprietatea unor grupuri europene, nu au avut niciodata nevoie de surse financiare din strainatate, pentru ca si-au finantat imprumuturile din depunerile depunatorilor cehi. Raportul dintre credite si depuneri in sectorul bancar ceh care in prezent reprezinta 77% este unul dintre cele mai coborate din UE, iar in majoritatea lor absoluta bancile cehe sunt creditori si nicidecum debitori ai grupurilor europene din care fac parte", spune ambasadorul.
Statele din Est membre ale UE vor incerca duminica, asadar, sa determine tarile de Vest sa se aplece cu mai multa atentie asupra lor, pentru ca lucrurile privesc pe toata lumea.
"Exista un efect de domino. Pietele internationale sunt interconectate si astfel un bulgare de zapada de crize de credit din estul Europei si statele baltice ar putea duce la deprecierea puternica a obligatiunilor emise de municipalitatea din New York", a declarat pentru Financial Times Kenneth S. Rogoff, profesor la Harvard si fost economist-sef la FMI.
 
Ce reproseaza Noua Europa Vechii Europe
  • Masurile protectioniste de aparare a propriilor economii in detrimentul investitiilor in Europa Centrala si de Est.
  • Faptul ca iau masuri anticriza in cerc restrans (la summit-uri separate) si ignora in mare masura opinia tarilor din Est si interesele lor.
  • Ca permit speculatii impotriva monedelor din Est venite din partea bancilor din Vest care au primit intre altele ajutorul statelor.
 
Ce vrea Estul de la Vest
  • O solutie comuna de rezolvare a crizei si o solidaritate a Vestului cu Estul.
  • Rostogolirea datoriilor pe termen scurt ale sucursalelor bancilor din Vest care actioneaza si in Est.
  • Mentinerea liniilor de finantare ale bancilor mama catre subsidiarele lor din Est.
  • Un eventual ajutor separat acordat Estului

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO