Politică externă

De ce a acceptat FMI un deficit mai mare in cazul Ungariei

De ce a acceptat FMI un deficit mai mare in cazul Ungariei
20.05.2009, 00:00 20

Ungaria, grav afectata de criza financiara, a fost prima tara europeana care a apelat la institutiile financiare internationale pentru a lua un imprumut de 20 de miliarde de euro. Initial, FMI si UE i-au impus atingerea unui deficit bugetar de 2,9 procente din PIB.

Potrivit lui Oszko, tinta de deficit bugetar a fost majorata, intrucat inrautatirea climatului economic si a perspectivelor a fost peste asteptari. Cu toate acestea insa, Ungaria trebuie sa aduca deficitul sub pragul de 3%, prevazut in Tratatul de la Maastricht in 2011, a precizat ministrul ungar.
Ministrul de finante a adaugat ca economia se va contracta cu 6,7% in acest an, cu mult sub cele 0,9 procente estimate in momentul semnarii acordului cu FMI. Oszko a mentionat ca economia isi va continua declinul si in 2010 cu inca 0,9%.
Anul trecut, deficitul bugetar al Ungariei a fost de 3,4%, iar analistii preconizeaza in acest an o crestere la 5%, in ciuda eforturilor oficialilor ungari de a-l mentine in jurul valorii de 3 procente.
In pofida crizei financiare, deficitul bugetar a fost insa cu mult mai mic decat 9% maximul din ultimii noua ani, atins in 2006. In acel an, forintul se devalorizase in numai 3 saptamani cu 8% in raport cu dolarul, acesta fiind momentul in care semnele economice negative au inceput sa apara.
Nouriel Roubini, economist in administratia de la Casa Alba in timpul lui Bill Clinton, preciza in vara lui 2006 ca Ungaria este "un accident care asteapta sa se intample".
 
Bajnai, un premier pus pe treaba
Vestea este una buna pentru Guvernul ungar, condus de Gordon Bajnai, care si-a propus scoaterea tarii din criza. Actualul premier a venit in fruntea Guvernului ungar in aprilie, dupa ce predecesorul sau Ferenc Gyurcsany si-a dat demisia, sub pretextul ca "a devenit un impediment pentru reformele economice din tara".
Fostul ministru intentioneaza sa ramana in fruntea Executivului doar pana la urmatoarele alegeri legislative, programate anul viitor.
De profesie economist si fost ministru al economiei, Bajnai (41 de ani), pare pus pe treaba, el anuntand o serie de masuri de austeritate inca din prima zi de mandat.
Cele mai recente sunt limitarea salariilor directorilor companiilor detinute de stat si reducerea remuneratiilor ministrilor cu 15%.
Bajnai vrea sa limiteze salariile directorilor companiilor de stat la doua milioane de forinti (aproximativ 7.000 de euro) pe luna si sa injumatateasca remuneratiile membrilor consiliilor de directori.
"Directorii si cei cu functii de conducere la companiile de stat ar trebui sa iasa in evidenta printre cei care dau un exemplu bun de solidaritate sociala", a afirmat oficialul intr-o conferinta de presa.
El a tinut sa fie primul oficial care "strange cureaua" si a cerut sa lucreze, pana la incheierea mandatului sau, pe un salariu de numai un forint.
Executivul anuntase anterior si reducerea cheltuielilor bugetare cu pana la 6 miliarde de dolari pentru acest an si 2010 pentru prevenirea cresterii excesive a deficitului.
Inca de la primele zile de mandat, Bajnai i-a surprins pe unguri si a anuntat mai multe masuri destul de dureroare. Saptamana trecuta, Parlamentul a adoptat un buget de austeritate care prevede cresterea impozitelor, majorarea TVA de la 20% la 25%, si reducerea pensiilor.
Deciziile de la Budapesta sunt insa apreciate la Bruxelles. Elena Flores, oficial al Comisiei Europene, a declarat ca recentele masuri economice luate de guvern sunt extrem de utile pentru ca Ungaria sa indeplineasca conditiile impuse anul trecut.
"Suntem incantati de masurile luate de guvern pana acum. Masurile nu sunt utile numai pentru 2009 si 2010, dar si pentru a schimba trendul descendent al economiei", a declarat Flores.
 

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO