"Din cifrele existente în acest moment, sunt premise, într-adevăr. Dar asta presupune o schimbare a ţintei de deficit", a spus Ponta, după ce Bogdan Drăgoi, ministrul de finanţe din cabinetul Ungureanu - invitat la discuţie chiar de noul premier, a spus că situaţia actuală a Finanţelor permite revenirea salariilor.
Ponta a ţinut totuşi să-i mulţumească public lui Bogdan Drăgoi pentru că i-a acceptat invitaţia de a participa la discuţia cu finanţatorii internaţionali, făcându-i o "favoare personală", în condiţiile în care nu avea această obligaţie "legală şi instituţională". "Îi mulţumesc lui Bogdan Drăgoi şi «îl punem deoparte»", a spus Ponta.
România a ales să-şi asume ţinta extrem de ambiţioasă de deficit bugetar de 1,9% din PIB (12 mld. lei) chiar dacă şi FMI avea ezitări în privinţa unui asemenea efort, însă se pare că până la urmă statul va da înapoi. Analiştii sunt deja sceptici cu privire la posibilitatea reală de atingere a ţintei, mai ales că în loc să încaseze bani de la UE, bugetul face cheltuieli importante pentru compensarea plăţilor întârziate/suspendate de la Bruxelles. Rămâne de văzut dacă FMI şi Comisia Europeană vor agrea o astfel de majorare.
Ponta a ţinut să precizeze că deşi creează probleme pentru deficit, reîntregirea salariilor bugetarilor şi iniţierea unor măsuri de relansare a economiei reprezintă pentru el prioritatea numărul 1, în timp ce prioritatea zero este restituirea contribuţiilor sociale plătite de pensionari. "Reprezintă pentru noi o prioritate (reîntregirea salariilor, n.red.) . Şi cam tot ce reprezintă pentru noi o prioritate eu cred că se va întâmplă până în noiembrie", a spus Ponta, citat de Mediafax.
După calculele Ministerului Finanţelor, creşterea salariilor bugetare cu 16%, în iunie, ar avea un impact bugetar de 2 mld. lei, în timp ce reducerea CAS cu 5%, o altă măsură analizată de fostul guvern, ar însemna un efort bugetar de 2,3 mld. lei. În privinţa CAS la pensii, datele arată că sunt necesari 650 mil. lei pentru returnarea contribuţiilor reţinute doar în acest an în mod incorect.
Ponta doreşte ca în prima şedinţă a cabinetului său, în data de 8 mai, să fie aprobată scrisoarea de intenţie către FMI, după discuţii informale între miniştrii propuşi şi reprezentanţii instituţiilor internaţionale. "Am propus ca, şi într-o formulă deosebită, informală, să aibă loc discuţiile începând de miercuri între miniştrii pe care îi voi propune şi reprezentanţii instituţiilor internaţionale, la nivel tehnic, şi dacă se concluzionează într-un draft al scrisorii de intenţie, în prima şedinţă de marţi, urmează să aprobăm această scrisoare de intenţie pentru a intra în următoarea şedinţă a boardului FMI, probabil în iunie."
Intenţia premierului este de a respecta obligaţiile la nivel internaţional în limitele aprobate ale bugetului actual, având priorităţi absolute ale noului guvern care se pot amenaja în parametrii lui 2012.
Premierul desemnat a mai promis că în maximum o lună de la învestire, cabinetul său va prezenta un audit al situaţiei reale a României. "Nu suntem într-o situaţie atât de fericită. Am văzut semnale că «noi plecăm, dar vă lăsăm cămările pline». Ştiţi că sunt pline de datorii."
Preşedintele Băsescu şi Bogdan Drăgoi ţin să amintească că în conturile Finanţelor se află 5 mld. euro şi 7 mld. lei cash, bani care erau socotiţi ca o rezervă pentru situaţia în care pieţele financiare internaţionale ar fi fost din nou sub presiune sau dobânzile pe piaţa internă ar fi urcat din nou.
Pe de altă parte, datoria statului la sfârşitul lunii februarie era de 222,4 mld. lei (50,4 mld. euro), reprezentând 36,5% din PIB.
Dacă Ministerul Finanţelor are lichidităţi pentru a asigura funcţionarea statului, problema este economia care oscilează între minus şi plus. În lipsa unei creşteri economice care să depăşească 4% pe an soldul datoriei statului creşte continuu.
În acest moment motoarele de creştere economică lipsesc pentru că se bate pasul pe loc în atragerea fondurilor europene, investiţiile străine sunt la un minim istoric de opt ani, iar consumul intern este afectat de lipsa de încredere în privinţa viitorului a companiilor şi a populaţiei.
Drăgoi a menţionat astăzi că sunt premise ca avansul PIB din acest an să fie de 1,5-2%.
Totul depinde însă de ce se întâmplă în trimestrul doi şi trei având în vedere că trimestrul întâi a fost pe minus.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
