"Cum va fi acoperit acest necesar este o incertitudine destul de mare. Probabil vor fi negocieri cu FMI, nu ştiu dacă se renegociază ţinta pentru 2015, cert este că discutăm de măsuri necesare mai mult decât semnificative, de peste 2% din PIB, bani care trebuie găsiţi undeva, pe venituri, pe cheltuieli", a afirmat joi Dumitru, după conferinţa anuală a analiştilor financiar-bancari la BNR.
El a arătat că, în ceea ce priveşte bugetul pe 2015, constrângerile de la care se pleacă sunt foarte puternice.
"Dacă plecăm de la ideea că anul viitor râmănem în angajamentele pe care ni le-am asumat, respectiv deficit bugetar de 1,4% pentru anul viitor şi de 2,2% cât este ţinta pentru anul acesta, putem face calculele relativ simple care ne duc la cifre foarte mari, necesar de acoperit de circa 15 miliarde lei", a afirmat Dumitru.
El a reamintit că reducerea CAS are un impact negativ bugetar de circa 5 miliarde lei, la care se adaugă alte măsuri promise în perioada electorală şi reducerea necesară de deficit bugetar.
Astfel, orice măsură care adânceşte acest necesar, precum reducerea TVA, chiar pentru unele domenii, trebuie acompaniată de măsuri suplimentare pe venituri şi cheltuieli care să aducă resurse în buget.
"Orice discuţie legată de relaxări fiscale trebuie tratată în acest context al unor constrângeri foarte mari asupra bugetului pe 2015. Să găseşti 2% din PIB pe venituri, pe cheltuieli astfel încât să închizi golul bugetar trebuie să te gândeşti la măsuri cu impact semnificativ asupra bugetului. Dacă nu cresc taxele, trebuie să reduci cheltuielile mult mai mult", a afirmat şeful Consiliului Fiscal.
El consideră că reducerile de cheltuieli de la ministere nu sunt suficiente, reprezentând sume foarte mici în comparaţie cu necesarul de acoperit.
Pe partea de cheltuieli se pot face economii, în condiţiile în care există un grad foarte mare de ineficienţă, cum ar fi la bunuri şi servicii sau la cheltuieli de capital.
"Dar ca să faci acele economii îţi trebuie nişte reforme, trebuie să ai o prioritizare a investiţiilor, să aloci banii după criterii cost-beneficiu, dar nu vedem că se întâmplă lucrul ăsta. La bunuri şi servicii poţi să reduci factura numai în măsura în care faci o reformă profundă în sectorul sanitar, spre exemplu. Fără reforme profunde în anumite sectoare, nu putem face acele economii, pentru că ele nu vin de la sine. Trebuie să ai nişte măsuri care să atingă problemele din rădăcină", a conchis Dumitru.
