Primele 100 de zile ale Guvernului Ponta 2 arată că nu există nicio diferenţă faţă de Guvernul Boc. Doar patru din cele 20 de ţinte asumate în programul de guvernare au fost îndeplinite

2 apr 2013 Autor: Iulian Anghel

21 decembrie 2012 - Victor Ponta depune jurământul la Cotroceni ca prim-ministru al celui de-al doilea cabinel pe care îl conduce. Foto Bogdan Iordache

La 100 de zile de guvernare, Guvernul Ponta 2 arată prin acţiunile sale că nu se deosebeşte cu nimic de Guvernul (guvernele) Boc. Nu a fost obligat de vremuri să taie salariile sau să majoreze TVA – măsuri care au măturat de pe prima scenă politică fosta guvernare. Dar nici nu schimbă paradigma – rămâne în aceeaşi veşnică aşteptare ca lucrurile să se rezolve de la sine. Analiştii şi antreprenorii arată că nu există nicio iniţiativă majoră care să încurajeze mediul de afaceri. Nu există diferenţe vizibile faţă de modul de guvernare din trecut, deşi coaliţia s-a bucurat de un sprijin masiv în alegeri şi controlează 70% din Parlament. În mai anul trecut, când a venit la putere, Guvernul Ponta 1 a cerut răgaz până la câştigarea alegerilor generale din decembrie, motivând că are un mandat limitat în care nu-şi poate pune în practică proiectele. Dar, la 100 de zile de la instalarea Guvernului Ponta 2 (31 martie 2013), lucrurile continuă de parcă la guvernare ar fi PDL, partid amorţit şi lipsit de iniţiativă.

Nimic din ce scrie în programul de gu­vernare nu mai este de ac­tua­litate – fie că este vorba despre in­tenţia de reducere a CAS, re­du­cerea TVA, relan­sarea inves­ti­ţiilor, creşterea încrederii mediului de business.

„Momentan pare mai degrabă un guvern de tranziţie. Este un guvern mai degrabă tehnic decât politic care a promis o întoarcere de re­for­me sau noi reforme. Face asemenea Gu­ver­nu­lui Boc. Deschide un miliard de teme – pe edu­caţie, pe sănătate, pe regionalizare – dar nu du­ce nimic la capăt. Sunt discuţii în neştire de­spre orice, dar senzaţia pe care o transmit este că nu fac mai nimic“, spune Adrian Moraru, director adjunct al Institutului pentru Politici Publice (IPP).

„Într-adevăr, există senzaţia că nu se în­tâmplă nimic, auzi o astfel de frază chiar din gu­ra copreşedintelui USL (Crin Antonescu – n.n.), nu trebuie să fii pro sau contra actualului gu­vern să spui un asemenea lucru. Pe de altă parte, sunt nişte reguli de joc fixate de FMI. Prima întrebare: unde ne separăm în gândire de FMI şi unde sunt gândurile noastre? Unde este nevoie de FMI şi unde nu este? Trebuie spus clar că avem nevoie de măsuri de stimulare eco­nomică şi TVA redusă în agricultură este o astfel de măsură - este greu să reduci evaziunea la o TVA de 24%, dar ai putea-o face la o TVA de 9%. Trebuie, în anume domenii, o separare de FMI, Gu­vernul trebuie să-şi asume riscuri, este ne­voie de curajul de a pune piciorul în prag“, opi­nează Florin Pogonaru, preşedintele Aso­cia­ţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).

Programul de guvernare al USL prevede o serie de măsuri care, în momentul în care au fost lansate public, au creat o oarecare în­cre­dere în rândul oamenilor de afaceri, al an­tre­pre­norilor pentru că promitea o schimbare de di­recţie în momentul în care economia era în­tr-o fundătură. Dar de atunci nu s-a întâmplat mai nimic. Doar patru ţinte din cele 20 asumate prin programul de guvernare au fost îndepli­nite, şi acelea parţial (vezi tabel dreapta jos).

Este adevărat că programul de guvernare este pe patru ani, că TVA ar urma să revină la 19% la finele ciclului de guvernare, cum arată do­cumentul. Dar nici proiectele promise ime­diat nu se văd. Programul „Noua casă“ a rămas acelaşi „Prima casă“ din vremea lui Boc.

 

Dacă reţeta este a FMI, cum spune Florin Pogonaru, atunci acesta este motivul pentru care legea bugetului pe 2013 – cea mai im­por­tantă lege dintr-un an calendaristic – nu diferă cu mai nimic de legile bugetului adoptate de guvernele trecute în privinţa alocărilor bu­getare sau a veniturilor?

Guvernul Ponta 1 a motivat că este legat de mâini şi de picioare pentru că alţii i-au făcut legea bugetului. Iată că şi-a făcut singur lege, lege care prevede creşterea veniturilor din TVA cu 2% în 2013 faţă de 2012, lucru care ara­tă că pe zona de combatere a evaziunii fis­cale, atât de clamată în ultimii ani, inclusiv de USL, nu se aşteaptă mare lucru.

Înainte de a veni la putere USL promitea că va reduce cu 50% cheltuielile sta­tu­lui cu bunurile şi ser­viciile (în me­die 6-7 mld. euro, anual) pen­tru a su­pli­ni pierde­rile la buget rezultate din re­la­xa­rea fis­cală. Bu­ge­tul Guver­nu­lui Ponta 2 nu ara­tă nicio re­du­ce­re – chel­tu­ie­lile cu bunu­ri­le şi ser­vi­ci­ile cresc de la 26 mld. lei (5,7 mld. euro), cât au fost anul tre­cut, potrivit exe­cu­ţiei bugetare, la 37 mld. lei (peste 8 mld. euro), potrivit bugetului con­so­­lidat pe 2013. Abia după ce a adoptat un astfel de buget, guvernul Ponta 2 începe să vorbească de re­duceri de cheltuieli în aparatul de stat. Premie­rul cere în aceste zile reducerea cu 15% a acestor cheltuieli, dar încă nu este clar cum va fi aplicată măsura. Iar despre reduceri de cheltuieli la nivelul administraţiei şi despre reduceri de personal în zonele supradi­men­sio­nate a vorbit trei ani la rând şi Emil Boc, iar administraţia tot nerestructurată a rămas.

La capitolul infrastructură lucrurile nu arată deloc bine. Finanţările pentru autostrăzi au fost tăiate drastic şi se aşteaptă bani de la investitori privaţi pentru proiectele ce ar urma să fie construite în parteneriat public-privat. Dar nu se vede niciun efort deosebit pentru atragerea acestor bani. Pe fondurile europene promisiu­nile sunt mari: atragem definitiv de la UE cel puţin 6,5 mld. euro în 2013. Dar în primele trei luni ale anului au fost rambursaţi de Bruxelles aproximativ 200-250 mld. euro şi, dacă ritmul se menţine, vom lua până la finele anului 1 mld. euro sau chiar sub această sumă. Ministerul Fondurilor Europene arată că din mai anul trecut, de când s-a instalat Guvernul Ponta 1, absorbţia a crescut cu 70%. La o ab­sorb­ţie de 7,4%, la acea vreme, din totalul fon­durilor structurale alocate de 20 mld. euro pen­tru 2007-2013, o creştere cu 70% a ratei de ab­sorb­ţie (de la 7,4% în mai 2011 la aproape 13% în martie 2012) nu înseamnă nimic faţă de ţinta fixată.

Dragoş Pâslaru, consultant pentru dez­vol­tare economică, spune că actualul ministru de resort Eugen Teodorovici are mai multă auto­ritate decât predecesorul său şi dă exemplul de­ciziei sale ca, până în apri­lie, să se termine cu stocul proiectelor ce tre­buie eva­luate: „Şi Orban (fostul ministru – n.n.) lua­se o astfel de decizie. Dar pe vremea lui lumea nu era atât de speriată“.

Noile atribuţii ale mi­nis­trului mai largi şi lanţul de­ciziei mai scurt ar putea să-l ajute să aibă re­zultate mai bune, spu­ne Pâslaru. El remarcă însă multe ezi­tări pe zo­na de antrepre­no­riat la Ministerul pen­tru IMM-uri.

„Lumea credea că, dacă vine un antrepre­nor (Maria Grapini – n.n.) lucrurile se vor schimba mult în bine. Dar asistăm la un blocaj instituţional“ spune Dragoş, adăugând că nu există cineva care să-şi asume deciziile.

În privinţa politicii fiscal-bugetare, nu se remarcă nicio diferenţă între fostul guvern şi actualul, spune Pâslaru: „Din nefericire, nimeni nu ştie dacă politica guvernului este de stânga sau de dreapta, dacă sprijină antreprenoriatul sau locurile de muncă. Sunt opţiuni care lipsesc. Meniul (din programul de guvernare – n.n.) este cu de toate: prudenţă fiscală, susţinere pentru IMM-uri, atragere de investiţii. Dar nu este cineva care să ia deciziile“.

De unde această „răvăşeală“?

„În sistemul politic actual, atât la primul nivel – ministerele – cât şi în eşalonul doi şi trei nu mai există competenţă. Vine unul cu o idee astăzi, iar altul spune mâine că nu este bună. Reducerea TVA de care se vorbeşte în aceste zile nu este asumată de nimeni“, spune Adrian Moraru de la IPP.

Pe de altă parte, remarcă el, lucrurile se vor schimba greu pentru că oamenii nu se schimbă de pe o zi pe alta. Apoi, de două luni nu se mai întâmplă practic nimic pentru că principalele două partide din USL sunt suspicioase unul faţă de altul.

„Toate reformele sunt pe stand-by pentru că sunt foarte suspicioşi de teamă că această coa­liţie se va rupe. Nimeni nu vrea să ia o mă­sură - oricând un lucru poate de­ge­nera din­tr-un mo­tiv oare­care, pe Sănă­ta­te, la Oltchim  – pe care ce­lă­lalt să o poată fo­losi îm­po­tri­va sa în cazul în care s-ar pro­duce ceva la nivel politic.“

Florin Pogonaru crede că lucrurile se pot schimba, dacă Guvernul are mai mult cu­raj, dar este reţinut când afir­mă asta, de vreme ce, ex­pli­când cum vede lucru­rile, spune: „Mi-ar plăcea să se întâmple“.

Aşadar, arată preşe­din­tele AOAR, Guver­nul tre­buie să admită că are nevoie de FMI pen­tru o se­rie de mă­suri cum ar fi manage­men­tul pro­fesionist la între­prin­derile de stat: „Nici nu poţi veni să spui, într-o cul­tu­ră cum este a noastră, că nu ai nevoie de FMI. Ai nevoie, ai nevoie de o au­toritate externă. Ai nevoie de FMI pentru a lua măsuri pe care, în jocul politic intern, nu le poţi lua. Deşi am fost sceptic cu managementul pri­vat în com­pa­niile de stat, sunt surprins să văd cioc­nirile şi ten­siunile în sensul bun între cei ve­niţi din privat şi cei de la stat. Dar ai nevoie şi de cu­rajul de a pu­ne piciorul în prag în faţa FMI atunci când tre­bu­ie să-ţi duci politicile la capăt. Aceasta este po­ves­tea celor 100 de zile de gu­ver­nare a Cabi­netului Ponta 2. Este nevoie de mai mult curaj“.

 

21 decembrie 2012 – 31 martie 2013

Ce s-a întâmplat pe scena politică

  • României i s-a refuzat accesul în Spaţiul Schengen în ciuda insistenţelor părţii române, a preşedintelui şi a primului-ministru, anume că frontierele sale sunt sigure. Germania a anunţat că, dacă în JAI (Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne) se va supune la vot cererea de aderare, îşi va exprima vetoul. România a renunţat să-şi mai fixeze o ţintă de aderare.

  • Consiliul European a aprobat bugetul pentru exerciţiul financiar multianual 2014-2020, alocând României aproape 40 mld. euro în această perioadă. Suma a nemulţumit Guvernul, iar premierul Victor Ponta l-a acuzat pe preşedintele Traian Băsescu (care a participat la summit) că a negociat prost. Preşedintele s-a apărat susţinând că era tot ce se putea obţine mai bun.

  • Raportul Comisiei Europene pe justiţie a fost mai bun decât se anticipa, având în vedere conflictul politic de durată dintre preşedinte şi premier. Disputa pentru numirea procurorilor-şefi continuă şi astăzi.

  • Traian Băsescu a anunţat că a rupt-o definitiv cu fostul său partid, PDL (fost PD), după ce Vasile Blaga a câştigat alegerile interne în faţa Elenei Udrea, protejata şefului statului.

  • În ciuda faptului că, imediat după alegeri, între premier şi preşedinte a fost semnat un acord de pace, disputele verbale continuă aproape zilnic. Iulian Anghel

Ce s-a întâmplat în economie

  • Economia nu a dat semne vizibile de redresare la începutul anului după creşterea firavă de 0,3% înregistrată în 2012;

  • Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a înrăutăţit prognoza de creştere economică a României pentru acest an de la 1,9%, la 1,4%, o estimare uşor mai pesimistă decât proiecţiile Comisiei Europene, Băncii Mondiale şi Guvernului, de 1,6%;

  • Board-ul FMI a aprobat prelungirea cu trei luni a acordului cu România, care urma să expire la sfârşitul lunii martie. În primele trei luni ale anului nu s-au înregistrat progrese semnificative în privinţa măsurilor agreate cu Fondul, cu excepţia numirii unor manageri privaţi la câteva companii de stat aflate pe lista FMI şi a aprobării coplăţii pentru serviciile medicale. Ministrul bugetului Liviu Voinea a dat asigurări că acordul cu FMI va fi păstrat în viitor;

  • Moneda naţională a înregistrat episoade de apreciere după alegerile din decembrie, cursul testând în ianuarie niveluri minime, în jurul a 4,33 lei/euro. Aprecierea monedei naţionale a fost stimulată de intrările de capitaluri de natură volatilă, respectiv de investiţiile de portofoliu. Criza din Cipru a împins însă cursul în jurul cotaţiei de 4,42 lei/euro;

  • Dacă în noiembrie 2012 deţinerile nerezidenţilor de titluri de stat de-abia mai reprezentau circa 5,5% din total, în ianuarie au sărit spre vârful istoric de 20%;

  • Exporturile au revenit în ianuarie în teritoriul pozitiv, cu o creştere de 6,1% faţă de aceeaşi lună din 2012, după ce pe ansamblul anului trecut au scăzut cu 0,5%, în condiţiile contracţiei unor economii din zona euro, principalii parteneri comerciali ai României. Analiştii rămân însă în continuare sceptici cu privire la o redresare semnificativă a exporturilor în acest an; 

  • Datoria publică a ajuns în ianuarie la 240,6 mld. lei, adică 38,6% din PIB. Anul trecut, datoria a făcut un salt de 8%, la 241 mld. lei, reprezentând 41% din PIB. O datorie publică de 40% din PIB este limita acceptată de investitori pentru România;

  • Investiţiile străine directe au totalizat în luna ianuarie 103 mil. euro, depăşind de aproape şase ori nivelul înregistrat în prima lună a anului trecut. În 2012 investiţiile străine au ajuns la 1,6 mld. euro, minimul ultimilor 10 ani;

  • Contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un excedent de 465 mil. euro în ianuarie, comparativ cu un deficit de 25 mil. euro în ianuarie 2012, graţie îmbunătăţirii performanţei în domeniul serviciilor şi creşterii excedentului transferurilor curente;

  • Deficitul bugetar a continuat să se ajusteze anul trecut, dar a depăşit uşor ţinta agreată de autorităţile române cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială pentru prima dată în patru ani. După un uşor excedent în prima lună a anului, în februarie 2013 s-a înregistrat un deficit bugetar de 0,4% din PIB;

  • Inflaţia anuală s-a apropiat de 6% la sfârşitul lunii ianuarie, depăşind aşteptările pieţei, însă în februarie 2013 creşterea preţurilor s-a temperat, iar rata anuală a inflaţiei a coborât la 5,65%. Claudia Medrega

 

Bilanţul legislativ sub majoritate USL: 16 ordonanţe de urgenţă, 10 ordonanţe simple şi 99 decizii ale premierului

Începând cu 21 decembrie, 2012, moment în care a fost publicată în Monitorul Oficial hotărârea Parlamentului pentru acordarea încrederii Guvernului Ponta 2 şi până a împlinit 100 de zile la guvernare, premierul Victor Ponta a semnat doar 99 de decizii, comparativ cu cele 315 pe care le semnase în primele 100 de zile ale primului său guvern - un guvern care nu avea în parlament majoritatea covârşitoare de care beneficiază actualul executiv. Numărul de hotărâri ale guvernului a scăzut şi el în aceeaşi comparaţie, de la 399 la 79.

Deciziile premierului s-au referit în mare parte la numiri şi eliberări din funcţie ale unor secretari de stat, cu 38 de numiri şi 27 eliberări din funcţie, însă alte decizii s-au referit la numirea unor consilieri onorifici ai premierului sau a unor consilieri de stat în cadrul Cancelariei Primului-Ministru. O decizie semnată de Ponta pe 8 ianuarie stabileşte atribuţiile lui Gabriel Oprea ca viceprim-ministru.

De la instaurare, noul guvern condus de Ponta a emis 17 ordonanţe de urgenţă, şi 10 ordonanţe simple, comparativ cu 16 ordonanţe de urgenţă şi 3 ordonanţe simple la bilanţul realizat anterior de ZF.

Pe 30 ianuarie, guvernul a pus în aplicare legea Codului de procedură civilă, iar pe 19 februarie a oficializat prin ordonanţă de urgenţă timbrul de mediu pentru autovehicule. Alte ordonanţe de urgenţă s-au referit la reforma în sistemul sănătăţii publice sau reducerea unor arierate în economie, cuplată cu alte măsuri financiare.

Camera Deputaţilor a înregistrat în perioada analizată 99 de iniţiative legislative, dintre care 81 au venit de la guvern sub formă de proiect de lege. În aceeaşi perioadă a guvernului anterior, executivul înregistrase doar 17 proiecte de lege la camera inferioară. Dintre iniţiativele legislative ale guvernului, 47 s-au referit la aprobarea unor ordonanţe de urgenţă, cum ar fi cea legată de înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), care este în prezent dată spre promulgare, sau cea de modificare a legii de înfiinţare a Agenţiei Naţionale de Integritate, proiect care este analizat de Senat momentan. Alte iniţiative legislative ale guvernului s-au referit la aprobarea unor ordonanţe ale guvernului, cum ar fi cea care stabileşte măsuri speciale de impozitare a activităţilor cu caracter de monopol natural din sectorul energiei electrice şi al gazului natural. În prezent proiectul este analizat de comisiile de specialitate.

 

Fonduri europene

Nimic nou pe frontul absorbţiei: ţintă de cel puţin 6,5 mld. euro, 200 mil. euro atrase

Ministerul Fondurilor Europene ţinteşte pentru acest an o rată de absorbţie pe fondurile structurale nerambursabile de cel puţin 6,5 mld. euro, ceea ce ar însemna peste 30% din totalul fondurilor alocate României în exerciţiul financiar 2007-2013, de aproape 20 mld. euro. Atingerea acestei ţinte ar duce fondurile europene spre o absorbţie totală de aproximativ 40%, având în vedere că, până la finele anului trecut, rata absorbţiei fondurilor structurale era de 10%. Doar că, în primele trei luni ale anului, lucrurile nu s-au mişcat. În ianuarie nu a fost luat niciun ban de la UE, în februarie POSDRU a primit rambursări de 140 mil euro (plus 0,7% din totalul alocărilor), iar până la 25 martie Bruxellesul mai rambursase alte aproximativ 100 mil. euro – lucru care a dus rata de absorbţie la 12,8% din total. În acest ritm, este imposibil de atins ţinta de 40% din totalul fondurilor alocate. Ministerul îşi pune speranţe în deblocarea programelor POS Transporturi şi POS Creşterea Competitivităţii Economice (acum presuspendate), după ce în februarie a fost ridicată presuspendarea pe POSDRU. După instalarea Guvernului, Ministerul Fondurilor Europene a primit puteri sporite faţă de fostul Minister al Afacerilor Europene – poate controla, de pildă, modul în care sunt cheltuite fondurile nerambursabile. În aşteptarea banilor de la UE, autorităţile de management se împrumută la Trezorerie pentru plata facturilor beneficiarilor de fonduri nerambursabile. Iulian Anghel

 

Legislaţie fiscală

O nouă ordonanţă de modificare a Codului fiscal şi taxe noi pentru energy & oil & gas

Ministerul Finanţelor a publicat la începutul anului o multitudine de modificări fiscale, în avanpremieră la bugetul anului 2013, măsurile urmând să aducă la buget aproape două miliarde de lei, potrivit estimărilor autorităţilor. Ajustarea nivelului veniturilor pentru intrarea în sistemul microîntreprinderilor, de la 100.000 de euro la 65.000 de euro, şi schimbarea opţiunii în obligaţie la plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor pentru companiile care îndeplinesc cumulativ condiţiile la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent este una dintre cele mai importante modificări decise de autorităţi la începutul anului. Finanţele au mai hotărât să crească accizele pentru bere şi să devanseze cu trei luni, la 1 aprilie, calendarul de creştere a accizei la ţigarete. Totodată, autorităţile au revizuit şi sistemul de impozitare a veniturilor din activităţi agricole. Schimbările fiscale aprobate la începutul anului vizează şi sfera TVA, contribuţiile sociale, impozitul pe profit şi impozitul pe venit.

Guvernul a aprobat trei ordonanţe prin care se instituie o serie întreagă de noi taxe pentru domeniul energetic. Prin intermediul acestor ordonanţe se stabileşte ca, pentru o perioadă de doi ani de zile (2013-2014), producătorii de gaze să verse 60% din veniturile suplimentare pe care le vor înregistra din dereglementarea preţului către bugetul de stat. Totodată, se instituie o taxă de 0,5% pe veniturile companiilor care exploatează resursele naturale, altele decât  gazele, şi sunt taxate suplimentar companiile care au monopoluri naturale pe transportul şi distribuţia de gaze naturale şi de energie electrică.

Companiile cotate la bursă au fost obligate pentru prima dată să întocmească doar situaţii financiare conforme cu standardele internaţionale IFRS, pe care au trebuit să le depună până pe 25 martie.

Salariul minim brut pe economie va fi majorat în acest an în două etape, cu 50 lei de la 1 februarie, ajungând astfel la 750 lei, iar din luna iulie va urca la 800 lei, în urma negocierilor cu FMI. Programul de guvernare al USL prevede pentru perioada 2013-2016 creşterea salariului minim la 1.000 de lei. Claudia Medrega
 

CEO privat la stat

Anunţuri de angajare multe, rezultate îndoielnice

Trei CEO „privaţi“ au fost numiţi în funcţie în primele 100 de zile de la instalarea în funcţie a Guvernului Ponta II, însă numai unul dintre aceştia este cu adevărat „privat“, cel recrutat pentru conducerea Loteriei Române. Astfel, noul şef al Loteriei, Adrian Mişu Manolache, este un bancher cu o experienţă de 13 ani în cadrul BCR, cea mai mare bancă locală, unde ultima poziţie pe care a ocupat-o a fost cea de director regional corporate. În rest, ceilalţi doi CEO „privaţi“ recrutaţi în această perioadă - Laurenţiu Ciurel de la Complexul Energetic Oltenia şi Ion Smeeianu de la Poşta Română - au ocupat aceste funcţii şi anterior, când au fost numiţi politic, deşi au trecut printr-un proces de recrutare realizat de o companie privată.

Pe de altă parte, în toată această perioadă, foarte multe companii de stat – printre care se numără Hidroelectrica, Poşta Română, Romgaz, Transgaz, Nuclearelectrica etc. – au avut campanii prin care au anunţat că vor să recruteze manageri „privaţi“ fie pentru consiliile de administraţie, fie pentru structurile de middle management.

De asemenea, în această perioadă primul CEO privat, Christian Heinzmann, CEO-ul  ales la Tarom în noiembrie anul trecut, a avut mai multe ieşiri în presă şi a anunţat planul de management prin care vrea să readucă compania pe profit din 2015.

Din 2011 şi până în prezent, ministerele Economiei, Transporturilor şi Finanţelor au semnat contracte în valoare totală de peste un milion de euro cu firmele de recrutare, de consultanţă şi casele de avocatură care ar fi trebuit să recruteze CEO şi membri în consiliile de administraţie ale companiilor de stat. Adelina Mihai
 

Industrie

Reindustrializarea a început cu insolvenţele

Una dintre primele măsuri pe care guvernul Ponta le-a luat de la instalare a fost să ceară insolvenţa combinatului chimic Oltchim Râmnicu Vâlcea, ultima mare companie industrială care se mai află în portofoliul statului.

Deşi la început măsura de intrare în insolvenţă a fost prezentată ca una care ar trebui să ducă la salvarea combinatului, situaţia acestuia a continuat să se deterioreze. Râmnicu Vâlcea este de o săptămână sub asediul protestelor muncitorilor de la Oltchim, care au ieşit în stradă pentru că nu şi-au mai primit salariile de mai multe luni, iar administratorul judiciar şi-a anunţat intenţia de a disponibiliza în primă fază 1.000 din cei circa 3.300 de angajaţi ai societăţii din lipsă de fonduri. În prezent compania riscă să-şi închidă total activitatea şi să disponibilizeze aproape toţi angajaţii dacă nu reuşeşte să strângă rapid finanţare pentru redeschiderea unor secţii din combinat.

 

O situaţie complicată este şi la cele patru combinate siderurgice deţinute până de curând de grupul rus Mechel, care aveau la începutul anului trecut peste 6.000 de angajaţi, mulţi capi de familie care susţineau locurile de muncă din mai multe oraşe, precum Târgovişte, Câmpia-Turzii, Brăila şi Buzău. Grupul rus a disponibilizat circa 1.500 de salariaţi anul trecut, iar pentru că nu a găsit un cumpărător care să susţină finanţarea combinatelor, puternic îndatorate, Mechel le-a vândut către rudele fostei reprezentante a grupului în România, care le-a băgat în insolvenţă cu intenţia de a le restructura şi a anunţat că va mai disponibiliza circa 930 de salariaţi. Premierul Victor Ponta susţine că grupul Mechel poate să facă ce vrea cu combinatele româneşti pentru că este firmă privată şi din acest motiv statul nu poate să intervină pentru a ameliora situaţia.

Pe de altă parte, ministrul economiei Varujan Vosganian vorbeşte despre reindustrializarea României şi a înfiinţat în acest scop o Comisie Consultativă din care fac parte mai mulţi reprezentanţi importanţi din mediul privat, care ar urma să contribuie la realizarea unui document de politică industrială. Adrian Cojocar
 

Energie

Proiectele mari, în continuare pe hârtie

Câteva dintre proiectele prioritare listate în programul de guvernare Ponta au început să prindă contur, dar cele mai multe nu au fost nici măcar demarate.

În cele 100 de zile de guvernare ale cabinetului Ponta 2, Romgaz, cel mai mare producător de gaze naturale din România, a intrat într-un parteneriat de explorare la mare adâncime în Marea Neagră, de data aceasta alături de Petrom şi de gigantul american ExxonMobil, după ce la finalul anului trecut compania a intrat într-un acord similar cu ruşii de la Lukoil. Perimetrul pe care cele trei companii se vor asocia se numeşte Midia şi a aparţinut canadienilor de la Sterling. Totodată, a fost semnat un memorandum pentru o investiţie de un miliard de euro într-o centrală pe cărbuni la Complexul Energetic Rovinari în parteneriat cu o companie chineză, China Huadian Engineering.

Restul proiectelor, printre care se numără investiţii de amploare, cum ar fi hidrocentrala Tarniţa-Lăpuşteşti sau reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, sunt în continuare pe hârtie, statul nefăcând niciun pas concret pentru a atrage investitori în aceste proiecte de peste 7,5 mld. euro.

În cele 100 de zile de guvernare însă, cea mai fierbinte discuţie din toată piaţa energetică a fost cea privind modificarea schemei de sprijin pentru energia regenerabilă, sector care a atras investiţii de peste 3 miliarde de euro în ultimii trei ani de zile. Abia la finalul săptămânii trecute, ANRE a anunţat concluziile analizei de monitorizare a pieţei pe 2012 de unde rezultă o supracompensare evidentă, mai ales în cazul proiectelor de energie solară. Deocamdată însă nu a fost luată o decizie concretă, ceea ce a dus la un blocaj total al investiţiilor. Roxana Petrescu
 

Sănătate

Coplata şi modificări la medicii de familie şi spitale

Introducerea coplăţii la spitalele de stat, modificări în modul de finanţare a spitalelor publice şi private şi iniţiative de reorganizare a direcţiilor de sănătate publică sunt principalele direcţii care au marcat mandatul de până acum al lui Eugen Nicolăescu, ministrul sănătăţii.

La scurt timp de la instalarea în fotoliul de ministru, Nicolăescu a renunţat la ideea unui nou proiect de lege în domeniu, care era deja lansat în dezbatare publică, pentru a adopta varianta mai rapidă a modificării legislaţiei actuale.

Cele mai importante decizii ale sale au intrat în vigoare de la 1 aprilie odată cu noul contract-cadru (documentul care stabileşte condiţiile acordării asistenţei medicale) şi au inclus atât medicii de familie, cât şi spitalele de stat şi private.

Cea mai vizibilă dintre schimbări este introducerea coplăţii la externarea din spitale, care este cuprinsă între 5 şi 10 lei. Deşi trebuie să fie aplicată de la 1 aprilie, există anumite spitale care încă nu o percep.

Alte modificări la spitalele de stat prevăd ca unităţile mai mari, care realizează operaţii complexe, să primească mai mulţi bani pentru fiecare caz rezolvat în detrimentul celor mai mici.

Nici spitalele private nu au scăpat şi vor fi nevoite să plătească contravaloarea serviciilor pentru cei care trimit pacienţi la stat. Totodată, într-un judeţ, privaţii nu vor putea să intre în contract cu casa de sănătate pentru mai mult de 5% din numărul total de paturi.

De la 1 aprilie, medicii de familie sunt plătiţi în funcţie de numărul pacienţilor înscrişi pe liste în proporţie de 70% şi de 30% pentru servicii (până acum procentul era de 50-50%).

Ministerul Sănătăţii a lansat în dezbatere publică un proiect de lege privind reorganizarea direcţiilor de sănătate publică şi a anunţat că urmează un proiect similar pentru casele de asigurări de sănătate. Ioana David
 

Agricultură

Capul de afiş a fost ţinut de scandalurile din industria alimentară

Daniel Constantin (33 de ani), cel mai tânăr ministru al agriculturii din ultimele două decenii, s-a văzut în poziţia de a fi nevoit să gestioneze în primele luni de mandat ale cabinetului Ponta 2 cea mai severă criză din agricultura locală din ultimii ani: scandalul cărnii de cal.

Daniel Constantin s-a văzut astfel nevoit să apere imaginea procesatorilor români de carne după ce mai multe companii din vestul Europei au arătat cu degetul spre România după ce în mai multe semi-preparate care ar fi trebuit să conţină doar carne de vită a fost descoperită şi carne de cal.

Cu toate că reacţia ministerului agriculturii în acest scandal a fost promptă şi autorităţile au organizat o conferinţă la care au participat Victor Ponta şi comisarul Dacian Cioloş, noul şef de la Agricultură nu a prezentat nicio cifră concretă sau documente clare care să disculpe din primul moment implicarea companiilor din România în acest scandal care a zguduit toată piaţa europeană în primele luni ale anului. Tensiunile de pe piaţa cărnii de vită s-au mutat ulterior pe piaţa laptelui şi pe cea a cărnii de pasăre, după ce pe rând în lapte a fost descoperită aflatoxină, o toxină cancerigenă, iar în cantităţi de carne de curcan exportată în Germania au fost descoperite urme de antibiotic.

În plan legislativ, Ministerul Agriculturii a înaintat o măsură prin care fermierii persoane fizice, adică 3,8 milioane de persoane, urmează să fie impozitate conform unor norme „standard“ de venit pentru producţia agricolă.

Pentru a domoli tensiunile de pe piaţa de panificaţie, o industrie îngenuncheată de evaziunea fiscală, Daniel Constantin a anunţat că, începând cu luna iulie, ar putea introduce o TVA diferenţiată de 9% pe lanţul grâu-făină-pâine. Gabriel Razi
 

Comunicaţii

Problemele mai vechi au acaparat agenda

Agenda Ministerului Societăţii Informaţionale, condus de Dan Nica (PSD), a fost acaparată de rezolvarea unor probleme mai vechi rămase pe agenda instituţiei - cea mai importantă dintre ele fiind Poşta Română. Ministerul a încercat de asemenea să salveze proiectul cu o finanţare europeană de 84 mil. euro prin care s-ar crea o reţea de net de mare viteză în zonele defavorizate. În discuţie se mai află şi strategia de trecere la televiziunea digitală, de asemenea un subiect restant.

La Poşta Română, cu afaceri de 300 de mil. euro şi 6.000 de unităţi poştale, s-a numit management privat de la începutul anului, însă noii membri din consiliul de administraţie şi directorul general Ion Smeeianu nu au prezentat încă niciuna din măsurile implementate. Nici raportul cu rezultatele companiei pe anul 2012 nu a fost făcut public pe site-ul companiei. Pachetul majoritar de acţiuni al Poştei va fi scos la vânzare anul acesta. Mirabela Tiron, Adrian Seceleanu
 

Turism şi IMM-uri

Noul ministru al turismului a propus introducerea impozitului forfetar

Maria Grapini, noul ministru al IMM-urilor, turismului şi mediului de afaceri, s-a remarcat pe durata primelor 100 de zile din mandat prin propunerea de-a introduce impozitul forfetar în turism, care a stârnit reacţii diferite în rândul proprietarilor din turism. Scopul acestui impozit, ce va fi aplicat din semestrul al doilea, este de-a evidenţia veniturile şi profitul în mod corect, de-a reduce corupţia la exercitarea controalelor, potrivit datelor transmise de minister.

Pe lângă impozitul forfetar, Grapini mai pregăteşte pentru 2014-2020 planul şi programul pentru atragerea de  fonduri europene, care vor fi  investite mai mult în infrastructură şi mai puţin în promovare, potrivit unor declaraţii făcute de ea.

În primele 100 de zile de mandat, Grapini a participat şi la Târgul de Turism de la Berlin, unde standul României s-a clasat pe locul şapte, criteriile luate în considerare fiind designul şi atractivitatea acestuia, respectarea identităţii brandului prin semnalizare şi materialele informative oferite, dar şi accesul la stand. Mirabela Tiron
 

Infrastructură rutieră

Finanţările pentru marile proiecte, tăiate la sânge

Guvernul Ponta 2 a venit cu o schimbare majoră în ceea ce priveşte modul de gestionare a infrastructurii rutiere locale. Astfel, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), considerată una dintre cele mai bogate instituţii din ţară, cu buget anual de 1,5-2 mld. euro, a trecut din subordinea Ministerului Transporturilor în cea a unui nou ministru, Dan Şova, care se ocupă de marile proiecte de infrastructură, dar şi de investiţiile străine. Mai mult, în următoarele luni guvernul plănuieşte să divizeze CNADNR în două noi companii, o entitate care să se ocupe de autostrăzi, respectiv una care să supervizeze drumurile naţionale.

 

Primele 100 de zile de guvernare ale cabinetului Ponta 2 au adus însă, per ansamblu, veşti destul de proaste pentru infrastructura locală, având în vedere că finanţările pentru continuarea proiectelor aflate în construcţie au fost tăiate la sânge. Pentru a mai construi însă ceva, guvernul mizează pe parteneriatele publice-private, prin care un investitor, fie el străin sau român, să vină cu finanţarea, să construiască, dar şi să întreţină şi să opereze viitoarele autostrăzi.

Astfel, în ultima lună Cabinetul Ponta 2 a dat startul pentru cursa găsirii unui partener privat pentru autostrada Comarnic-Braşov, cu un cost estimat la 1,2 miliarde de euro, dar şi pentru inelul de sud al centurii Capitalei, construit la standard de autostradă, care ar urma să coste 1,7 miliarde de euro. Andreea Neferu

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 02.04.2013

 
Cuvinte cheie:
Guvernul Ponta
, guvernare
, emil boc
Vizualizari:
Printeaza
Momentan este un comentariu Comenteaza si tu
Comentarii (1):
Cristi - 02 aprilie 2013, 13:22

da presa asta nu observa ca se continua acelasi drum pe care l-au urmat celelalte guvernari? dar nu e nimic suspect prin faptul ca noi tot imprumutam de la FMI si tot ei ne dicteaza sa scumpim fel si fel? de exemplu liberalizarea pretului l gaze si energie electrica, care E-ON este a nemtilor. pana la urma se pare ca nemtii conduc totul, inclusiv guvernele tarilor ce fac parte din UE sau care urmeaza sa faca parte....

Campurile marcate cu rosu nu sunt valide!

Comentariul a fost adaugat si va aparea dupa ce va fi moderat!

Comentariile vor fi publicate doar după moderarea acestora de către redactori. Nu vor fi publicate comentariile care conţin injurii, un limbaj licenţios, instigare la încălcarea legii, la violenţă sau la ură, precum şi acuzaţii fără acoperire. De asemenea, pentru o mai bună comunicare, vă rugăm să oferiţi o adresă de mail validă. Vă mulţumim!

zf.ro
Închide