"Vă spun doar atât: Nu. Nu intru nici în polemici publice", a declarat Augustin Lazăr, luni dimineaţa, la intrarea în sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ), întrebat de jurnaliştii aflaţi la faţa locului dacă ia în calcul să îşi prezinte demisia după declaraţiile ministrului Justiţiei, Tudorel Toader.
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat, duminică, că va avea zilele următoare discuţii separate cu procurorul general, Augustin Lazăr, şi cu procurorul-şef DNA, Laura Codruţa Kovesi, după apariţia motivării CCR pe conflictul DNA-Guvern şi că în paralel va face o evaluare a instituţiilor.
"Zilele următoare voi avea discuţii cu procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie, cu Augustin Lazăr, şi separat cu procurorul şef de la Direcţia Naţională Anticorupţie, pe tema despre care vorbim, evoluţiile acestea, modul în care dânşii s-au raportat la lege, la standardul constituţional, la standardele Comisiei de la Veneţia. În decizie am văzut foarte multe paragrafe în care Comisia spune că trebuie trasă linie între răspunderea politică şi răspunderea juridică penală, că decidentul, legiuitorul trebuie să aibă libertatea alegerii, oportunitatea actului normativ, că legiuitorul nu trebuie să aibă presiunea răspunderii penale, că actele normative por fi cenzurate prin proceduri normale şi constituţionale. Aşadar, voi avea zilele următoare discuţii separate cu dânşii pentru a le vedea punctul de vedere", a declarat Tudorel Toader, la Antena 3, întrebat ce măsuri va lua după motivarea Curţii Constituţionale referitoare la conflictul DNA-Guvern.
Ministrul Justiţiei a sugerat că nu exclude o demisie a celor doi.
"Eu nu exclud ca în lipsa unei proceduri declanşate de mine, să aibă dânşii iniţiativa unei proceduri lăuntrice individuale privind modul în care s-au poziţionat la dispoziţiile legale, constituţionale şi chiar în dezbaterile din spaţiul public, într-o perioadă atât de sensibilă, când lumea are o trăire desebită, o aşteptare deosebită, în 2017, când ne aflăm", a mai declarat Tudorel Toader.
În paralel, Tudorel Toader a anunţat că va face şi o evaluare activităţilor desfăşurate de Minsterul Public, inclusiv DNA, evaluarea având două componente, respectiv cea profesională, pe cauze,şi cea managerială, iar în maximum 10 zile, două săptămâni va veni cu o decizie.
"În paralel, începând de mâine, prin colegii mei de la Ministerul Justiţiei, voi face o fundamentare, o evaluare, a activităţilor desfăşurate de Ministerul Public pe de o parte, de Direcţia Naţională, structură a Ministerului Public, pe de altă parte. Evaluarea va avea două componente, două direcţii, pe de o parte cea profesională, pe cauze, pe de altă parte cea managerială, privind instituţiile pe care domniile lor le conduc. După ce am discuţia cu dânşii, după ce voi face face această evaluare pe cele două direcţii, voi stabili măsurile pe care le voi lua", a mai spus ministrul Justiţiei, precizând că decizia va fi luată în maximum "10 zile, două săptămâni".
Magistraţii Curţii Constituţionale au transmis, în motivarea conflictului DNA-Guvern, că argumentele expuse impuneau organului judiciar soluţia de clasare, fără a efectua acte de urmărire penală. Asta ca urmare a incidenţei art.16 alin.(1), întrucât toate faptele reclamate priveau în realitate aspecte legate de procedura de adoptare a unui act normativ, respectiv aspecte de oportunitate şi legalitate care nu cad sub incidenţa controlului organelor de cercetare penală, indiferent de încadrarea juridică stabilită de către procuror.
"În condiţiile în care începerea urmăririi penale presupune activităţi de cercetare şi anchetă penală cu privire la modul în care Guvernul şi-a îndeplinit atribuţiile de legiuitor delegat, acţiunea Ministerului Public încetează să mai fie una legitimă, devenind abuzivă, întrucât depăşeşte competenţa stabilită de cadrul legal în vigoare. Mai mult, acţiunea Ministerului Public creează o presiune asupra membrilor Guvernului care afectează buna funcţionare a acestei autorităţi sub aspectul actului legiferării", a precizat Curtea Constituţională, în motivare.
Judecătorii CCR au mai motivat decizia privind existenţa unui conflict instituţional între DNA şi Guvern prin faptul că, prin conduita sa, Parchetul General -Direcţia Naţională Anticorupţie şi-a arogat o competenţă pe care nu o posedă – controlul modului de adoptare unui act normativ.
CCR a admis în 27 februarie sesizarea preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, privind conflictul juridic dintre Guvern şi DNA, referitor la anchetarea de către procurorii DNA a modului în care a fost elaborată OUG 13.
