Politică

Reacţia dură a Uniunii Europene nu domoleşte uraganul de la Bucureşti. Începe o săptămână crucială pentru România

Reacţia dură a Uniunii Europene nu domoleşte uraganul de la Bucureşti. Începe o săptămână crucială pentru România

Autor: Iulian Anghel

16.07.2012, 00:07 4247

Mai sunt mai puţin de două săptămâni până la re­ferendumul de demitere a preşedintelui suspendat Traian Băsescu, dar nu este clar pe ce legislaţie se va desfăşura acesta. Nu este clar dacă referendumul este valid indiferent de numărul cetăţenilor care vin la urne (cum a stabilit guvernul printr-o ordonanţă de urgenţă) sau este valid doar dacă la urne vin jumătate plus unul din numărul cetăţenilor înscrişi pe listele electorale (cum a decis Curtea Consti­tuţională).

Premierul Victor Ponta a rugat Parlamentul să se reunească în şedinţă extraordinară şi să tranşeze situaţia, dar nu este clar acum pentru ce se reuneşte Parla­mentul de vreme ce legea referendumului, cea examinată de Curtea Constituţională, a fost declarată, pe fond, constituţională şi este la promulgare.

De când s-a declanşat scandalul, în urmă cu două săptămâni, confuzia este arma principală folosită de politicieni.

Premierul Victor Ponta a fost convocat la Bruxelles de şeful Comisiei şi de cel al Consiliului European, Durao Barroso, respectiv, Herman Van Rompuy. A spus acolo că deciziile Curţii Constituţionale vor fi respectate în România. Întors acastă a susţinut că nu a promis nimic şi că Parlamentul este suveran în a lua deciziile, inclusiv cele referitoare la valabilitatea referendumului. Parlamentul ar urma să se reunească, dar aici nu poate face mare lucru pentru că legea este la promulgare. Altfel spus, preşedintele interimar Crin An­tonescu poate promulga legea, iar el afirmă: Voi examina! Dacă o promulg, Parlamentul se reuneşte degeaba!

Lui Ponta i s-a cerut de la Bruxelles să redea Curţii Constituţionale prerogativele de dinaintea începerii acestei furtuni politice. A spus că va respecta cea ce Europa i-a cerut. Dar, la Bucureşti, se spune altceva. Nu Europa decide în privinţa legilor din România! "Legile României care, prin efectele Constituţiei, sunt ţinute să respecte toate angajamentele internaţionale pe care România le-a semnat se fac în România şi nu se negociază în altă parte", cum afirmă Crin Antonescu.

Răspuns greşit. UE a decis de multe ori în privinţa legilor din România, chiar dacă ar trebui să ne referim doar la ceea ce se cheamă acquis comunitar. Mii de legi în România au fost modificate astfel încât să fie puse în acord cu legislaţia europeană într-un domeni sau altul.

Aceasta a fost înţelegerea, iar România a trebuit să o respecte pentru că a dorit să se integreze în UE. Închiderea celor 31 de capitole de negociere cu Uniunea s-a produs sub administraţia PSD, iar Ponta era în Cabinet. Cine a negociat atunci ştie că am avut de-a face nu cu o negociere propriu-zisă: s-au pus de acord doar termenii în care legislaţia comunitară să fie preluată în legislaţia internă, nu s-au negociat legile UE. Fără această cedare de suveranitate, chiar şi parţială, România nu s-ar fi integrat.

Afirmând "suveranitatea" naţională a ţării, liderii politici uită de "criteriile de la Copenhaga". Sunt criteriile pe care orice ţară a trebuit să le îndeplinească pentru a se integra. Ultimele au fost criteriile economice (vă mai aminiţi de "o economie de piaţă funcţională, capabilă să facă faţă forţelor pieţei" care a dat României atâtea bătăi de cap?) Primele criterii de la Copenhaga sunt însă cele politice (înaintea celor economice şi de acquis comunitar) - în primul rând existenţa unui stat de drept, a unei justiţii corecte. Tocmai aceste lucruri sunt puse în discuţie în România de liderii UE, în frunte cu Barroso sau Merkel. Pur şi simplu, cu alte vorbe, se spune că România nu respectă criteriile politice de la Copenhaga, aplicabile tuturor membrilor UE!

Nimeni în România, dar nimeni, nu poate invoca, în această privinţă, suve­ranitatea naţională pentru a respinge criticile Uniunii.

Criteriile de la Copenhaga fac parte din setul de valori acceptate de România. România nu a putut negocia nimic aici şi nici nu va putea vreodată.

Premierul a mers la Bruxelles şi s-a plâns că liderii UE au fost minţiţi de fosta putere şi a acuzat lobby-ul partidelor de dreapta. Dar ieşirile premierului la adresa cancelarului german nu au impresionat Berlinul.

Iar la Bruxelles, Ponta nu a convins cine ştie cât, dovadă fiind reacţiile după întâlnirile pe care le-a avut acolo.

Pe toate tonurile, partidele de la putere susţin că nu au primit o "to do list" - celebrele liste care erau înaintate guvernelor României, înainte de aderare. "Nu au fost cereri, au fost 11 întrebări. Barroso a ridicat nişte întrebări, avea nişte informaţii, unele dintre ele corecte, altele incorecte. (...) Referitor la problema cu ordonanţele de urgenţă: «De ce s-a dat ordonanţă de urgenţă privind referendumul?» Am spus - «că asta nu e o chestie normală» - aveţi dreptate, dar vă anunţ că Ordonanţa 106/2009 dată de guvernul Boc privea schimbarea legii referendumului. În 2009 era stat de drept şi acum nu e stat de drept sau e aceeaşi măsură? Eu am informat, nu făceam o polemică şi acum înştiinţez că Guvernul a dat acea ordonanţă de urgenţă deoarece în Parlament se votase o lege care era blocată de către Băsescu şi PDL. În momentul în care a fost deblocată de către Curtea Constituţională, nu se va mai folosi instrumentul ordonanţelor de urgenţă", spune Ponta.

Dar comunicatul Comisiei Europene sugerează cu totul altceva.

"Preşedintele Barroso a exprimat serioasele sale preocupări în ceea ce priveşte recentele evoluţii politice din România în legătură cu respectarea statului de drept, cu independenţa sistemului de justiţie şi cu rolul Curţii Constituţionale. El a subliniat că trebuie garantate mecanismele necesare funcţionării unui sistem democratic. Preşedintele Barroso a subliniat în mod clar că Guvernul României trebuie să respecte independenţa totală a sistemului judiciar, să restabilească puterile Curţii Constituţionale şi să se asigure că deciziile acesteia sunt respectate, să numească un Avocat al Poporului ce se bucură de sprijin trans­partinic, să garanteze o nouă procedură deschisă şi transparentă pentru numirea procurorului general şi a directorului DNA, precum şi să facă din integritate o prioritate politică", se arată şi în comunicatul oficial al Comisiei Europene.

Parlamentul va fi în această săptămână în sesiune extraordinară. Nu este clar cum, dar trebuie să ia în discuţie aspectele de mai sus care să fie transpuse în proiecte de acte normative.

Aproape totul la mâna lui Crin Antonescu

  • Legislaţia curentă aplicată unui referendum de demitere a şefului statului este Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 41/2012 care nu stabileşte niciun prag pentru validarea consultării populare.

  • Curtea Constituţională a decis, săptămâna trecută, analizând un proiect de lege cvasiidentic cu ordonanţa, că proiectul este constituţional, dar că referendumul este validat doar dacă la vot vin 50% plus unu dintre cetăţenii cu drept de vot. Ce nu s-a admis a fost că preşedintele este demis cu votul a jumătate plus unu din numărul celor care vin la vot (de fapt, proiectul de lege avea doar acest articol care modifica legea referendumului), Curtea impunând regula generală a prezenţei a jumătate plus unu din numărul celor înscrişi pe listele electorale drept condiţie de validare a unui referendum.

  • Deciziile Curţii Constituţionale sunt obligatorii. Cum textul legii a fost declarat constituţional, el a fost trimis la promulgare.

  • Dacă va fi promulgat, el va înlocui ordonanţa de urgenţă a Guvernului care stabileşte că preşedintele este demis cu votul "pentru" a jumătate plus unu din numărul celor care se prezintă la urne, pentru că regula este că devine normă ultimul act publicat în Monitorul Oficial într-o materie sau alta.

  • Parlamentul ar fi trebuit să pună lega în acord cu decizia Curţii, doar dacă o parte a textului era declarat neconstituţional.

  • Premierul Ponta a rugat Parlamentul să se reunească în sesiune extraordinară şi să decidă ce este de făcut. El a spus că nu poate să emită o ordonanţă de urgenţă de modificare a legii referendumului în sensul stabilit de Curte, întrucât Legislativul este în vacanţă, iar Executivul nu este abilitat să emită ordonanţe de urgenţă în materie de referendum în timpul vacanţei parlamentare.

  • Dar, indiferent de Parlament, totul este acum la mâna preşedintelui interimar Crin Antonescu. Dacă nu promulgă legea, în vigoare rămâne ordonanţa de urgenţă care îl demite pe preşedinte cu majoritatea celor care vin la vot.

  • Parlamentul mai poate decide în această săptămână extinderea duratei referendumului, la două zile, de exemplu, faţă de o zi - 19 iulie - cât se stabilise iniţial.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO