Comisia Europeană a recomandat României astăzi opt măsuri care să o ajute să-şi îmbunătăţească performanţele economice. Comisia a recomandat, de asemenea, Consiliului, scoaterea României din procedura de deficit excesiv (deficit de peste 3% din PIB) lansată în 2009.
Comisia Europeană a prezentat astăzi recomandările specifice de ţară, pe care Comisia le elaborează anual în cadrul exerciţiului intitulat Semestrul European.
Iară recomandările Comisiei, făcute publice în această după-amiază:
1. Implementarea programului preventiv - România a negociat cu Comisia Europeană şi cu FMI un program preventiv de ajustare economică în 2011. În martie 2013, România a cerut oficial o extindere cu 3 luni a acestui program. În aceste condiţii, evaluare finală a programului va avea loc până la sfârşitul anului 2013.
2. Finanţe publice şi un sistem de impozitare sustenabile – Deşi consolidarea fiscală a continuat, disciplina fiscală reprezintă în continuare o mare provocare, iar sustenabilitatea şi adecvarea sistemului de pensii se confruntă cu riscuri de nivel mediu pe termen lung. Din acest motiv, România ar trebui să îşi imbunătăţească sistemul de colectare a taxelor, să egalizeze vârsta de pensionare pentru femei şi bărbaţi şi să sprijine reformarea sistemului de pensii prin promovarea ocupării lucrătorilor cu vârste mai înaintate.
3. Reforma sectorului de sănătate – Sunt dezechilibre majore în sistemul de sănătate din România în special din cauza utilizării ineficiente a resurselor şi a proastei gestionări. România ar trebui să facă eforturi suplimentare pentru a mări raportul costuri-eficienţă din sistem, prin reducerea spitalizării excesive şi prin îmbunătăţirea serviciilor de tratement ambulatoriu.
4. Piaţa muncii, şomajul în rândul tinerilor şi sărăcia – România a avut o rată de ocupare scăzută în 2012, iar gradul de ocupare al tinerilor a fost printre cele mai reduse din UE. România trebuie să îşi îmbunătăţească calitatea politicilor active de pe piaţa muncii şi să pună în practică fără întârziere Planul Naţional de Ocupare a Tineretului. Numărul de populaţie ce riscă sărăcia şi excluziunea socială este şi el foarte mare, iar cei mai afectaţi sunt copiii. România trebuie să adopte legislaţia în domeniu care nu a fost adoptată încă şi să garanteze conectarea ei cu măsurile de activare.
5. Reforma sistemului de învăţământ – România se confruntă cu o importantă provocare în ceea ce priveşte calitatea sistemului său de învăţământ şi formare profesională. Abandonul şcolar timpuriu este, de asemenea, o provocare semnificativă. România trebuie să pună în practică reformele, în paralel cu dezvoltarea capacităţii sale administrative. Învăţământul universitar va trebui să fie aliniat la nevoile de pe piaţa muncii şi să permită un acces îmbunătăţit persoanelor defavorizate.
6. O mai bună administraţie publică – Capacitatea administrativă slabă este una dintre preocupările majore în ce priveşte România, ea contribuind la rata redusă de absorbţie a fondurilor europene. Guvernanţa şi calitatea administraţei publice trebuie, din acest motiv, să fie consolidate.
7. Mediul de afaceri – Pentru România un mediu de afaceri slab şi un sprijin redus pentru activitatea de cercetare-inovare reprezintă provocări majore. Autorităţile trebuie să garanteze un sistem de e-guvernare coerent şi să facă eforturi suplimentare pentru a facilita accesul la finanţare, precum şi să reducă birocraţia în domeniul IMM-urilor. România va trebui să îşi imbunătăţească, de asemenea, eficienţa şi independenţa sistemului judiciar, precum şi gradul de eficacitate al politicilor de combatere a corupţiei, în special în domeniul achiziţiilor publice.
8. Energie şi transport – România are un grad redus de concurenţă şi eficienţă în sectoarele industriale de energie şi transport. Trebuie să asigure liberalizarea preţurilor la gaz şi electricitate, să consolideze managementul companiilor de stat şi autorităţilor de reglementare, precum şi să finalizeze interconectarea transfrontalieră. Gradul de introducere a conexiunilor de tip broadband este cel mai redus din UE; ele ar trebui să fie introduse pe plan larg. În sectorul transporturilor este necesară o planificare amănunţită pe termen lung.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
